Rapoartele pe care vecinii din As Conchas, un mic sat din Ourense, le folosesc în plângerea împotriva Xuntei și a Confederației Hidrografice Miño-Sil și Limia, nu lasă loc de îndoială.

Concluziile cercetătorilor de la CSIC (Consiliul Superior de Cercetare Științifică) din Santiago și Granada și de la Universitatea Complutense, ale căror rapoarte "unificate" au fost deja prezentate în fața Tribunalului Superior de Justiție din Galicia (TSXG), avertizează că "există între 32.400 și 97.200 de bacterii foarte periculoase per mililitru de apă". "Adică", detaliază acest document de 832 de pagini, există "între 32 și 97 de milioane de bacterii foarte periculoase într-o sticlă de un litru de apă, bacterii care rămân în apa barajului [As Conchas] pe tot parcursul anului", deoarece acolo "se creează condițiile optime pentru proliferarea lor".

Locuitorii acestei localități din municipiul Lobeira (Ourense) solicită socoteală prin intermediul justiției administrațiilor competente, inclusiv cinci primării din regiunile A Baixa Limia și A Limia, pentru "încălcarea drepturilor fundamentale ale omului", după decenii de otrăvire a apei, a aerului și a terenurilor cu "nitrați și nutrienți de origine animală", într-una dintre zonele țării cu cea mai mare presiune a fermelor mari de porci și pui. Conform acestor rapoarte științifice care susțin plângerea, poluarea bazinului râului Limia, a cărei apă ajunge în barajul As Conchas și apoi își continuă cursul spre Portugalia, nu poate proveni de la canalizarea urbană prost tratată, deoarece cifrele vorbesc de la sine: "Încărcătura animală în bazinul râului Limia până la stația de control al calității apei" în Ponteliñares "ar fi echivalentă cu cea a 1,5-2 milioane de persoane, când populația umană este de doar 21.000 de locuitori".

Această plângere, pionieră în Europa, fiind axată pe încălcarea drepturilor fundamentale din cauza creșterii intensive a animalelor, a fost inițiată în martie de șapte locuitori, plus comunitatea locală a satului care poartă același nume cu barajul, As Conchas, și Federația Consumatorilor și Utilizatorilor CECU. În bătălia judiciară împotriva unor administrații care, potrivit celor afectați, nu le-au protejat sănătatea și au permis proliferarea fermelor și a deversărilor nesăbuite, direct pe terenurile de pe malul râului, de gunoi de grajd și de dejecții de pasăre (tone de excremente generate de animalele porcine și aviare), sunt sprijiniți de grupul ecologist Amigas de la Tierra și de ONG-ul internațional de avocați de mediu ClientEarth. Ofensiva judiciară ajunge la instanța maximă din Galicia, fiind susținută de peste o mie de pagini de rapoarte comandate experților în măsurarea poluării aerului, epidemiologi și oameni de știință universitari și cercetători de la CSIC specializați în analize izotopice sau în edafologie.

Studiul statisticilor epidemiologice, pe baza datelor furnizate de Xunta, relevă că zona contaminată (atât în Galicia, cât și de cealaltă parte a frontierei portugheze) depășește toate regiunile din jur în ceea ce privește cazurile de cancer și mortalitatea prin cancer. Expunerea la microcistine, nitrați și nitriți este asociată cu tumori ale esofagului, stomacului, pancreasului, sânului, ovarelor, vezicii urinare, ficatului și tiroidei. Incidența în bazinul râului Limia este mai mare la bărbați și, și mai mult, la femei. Zona este saturată de azot și fosfor. "Apa de scurgere provenită din solurile regiunii A Limia", unde se concentrează sute de ferme cu milioane de animale, "conține niveluri ridicate de nitrați și nutrienți de origine animală care ajung în râul Limia și, de acolo, în barajul As Conchas și în aval", concluzionează rapoartele. Acestea își continuă cursul după ce traversează frontiera cu Portugalia, unde alimentează cu apă potabilă peste 200.000 de persoane (barajul Touvedo).

În A Limia și A Baixa Limia se întâmpla la fel, până când episoadele succesive de înflorire a cianobacteriilor în apa As Conchas și poluarea detectată în puțuri au declanșat alarme: în această zonă din Ourense, locuitorii beau apă îmbuteliată. "Biodiversitatea barajului este grav afectată", se arată în documentul care reunește rapoartele CSIC și Complutense, în barajul As Conchas au fost detectate toxine foarte periculoase pentru sănătate și biodiversitate". Analizele relevă "un număr anormal de mare de bacterii", aproximativ "400 de specii", "unele foarte periculoase" și chiar "bacterii rezistente" la antibiotice. În plus, "din baraj se desprind bioaerosoli care se răspândesc în zonă" și "conțin microcistine toxice, bacterii precum Legionella sau Coxiella burnetii și, de asemenea, bacterii rezistente". Toată această contaminare bacteriană este "susceptibilă de a fi inhalată de populația care înoată, practică sporturi nautice, se plimbă sau locuiește în apropierea barajului".

În plus, din apă "se degajă gaze precum metanul, responsabil pentru 30% din creșterea globală a temperaturilor, și acidul sulfhidric, iritant pentru căile respiratorii care poate provoca amețeli, vărsături și afecțiuni oculare", avertizează cel mai exhaustiv raport, semnat de cercetători de la CSIC și Complutense. O imagine satelitară a barajului As Conchas din 2011, contaminat de un episod de cianobacterii, preluată dintr-unul dintre rapoartele CSIC care susțin plângerea vecinilor împotriva Xuntei. În ultimii ani și în special din 2011, din mai până în octombrie sau noiembrie, în funcție de căldură și secetă, As Conchas se colorează în verde intens, suferind așa-numitele înfloriri de cianobacterii. "Descompunerea ulterioară a cianobacteriilor, a cadavrelor de pești din baraj și a mamiferelor din zonă care mor în masă ca urmare a contaminării apei cu microcistine și a anoxiei apei din baraj, care produce acid sulfhidric", cu "miros puternic de ouă stricate", este o altă consecință care indică fermele mari și gestionarea proastă a deșeurilor. "S-a produs o deteriorare gravă a ecosistemului și a biodiversității", constată ei, într-un mediu care "afectează spațiile naturale protejate prin instrumente internaționale: Zona de Protecție Specială pentru Păsări (ZSPA) A Limia, Zona de Conservare Specială Veigas de Ponteliñares, ZSPA Baixa Limia-Serra do Xurés, Rezervația Biosferei Zona de Allariz și Rezervația Biosferei Transfrontalieră Xurés-Gêres".

Conform raportului epidemiologic prezentat odată cu plângerea, "nivelurile de microcistină din As Conchas compromit grav sănătatea prin creșterea riscului de boli hepatice, cancer hepatic și cancer de colon". "Au fost detectați agenți patogeni noi" (cum ar fi Clostridium paraputrificum sau Leptospira weilii) capabili să producă "infecții emergente grave". Nivelul de nitrați și nitriți "este un factor de risc pentru bolile tiroidiene și cancerul tiroidian" și, de asemenea, adaugă documentul, pentru cancerul de sân, ovar, ficat, stomac și pancreas sau pentru limfomul non-Hodgkin. Există pericol de "intoxicație acută și cronică cu metahemoglobinemie la sugarii din zona Limia, atât prin ingestia apei, cât și a legumelor cultivate în zonă". O fotografie anexată studiilor care au fost predate la TSXG, realizată de un localnic în barajul As Conchas, în timpul unei înfloriri de cianobacterii.

Studiul recunoaște dificultatea de a constata impactul, deoarece în Galicia există doar un registru de tumori foarte parțial, în care pacienții nu sunt identificați după locul de origine, ci după spitalul urban de referință în care sunt tratați. În plus, nici certificatele de deces nu sunt valabile în acest scop, deoarece cauza decesului nu este de obicei primară, ci o complicație ulterioară, cum ar fi un infarct, o insuficiență respiratorie sau o hemoragie. Cu toate acestea, și folosind date colectate de propria sănătate publică galiciană, "datele epidemiologice publicate arată o creștere relativă a cancerelor de esofag și stomac în zona râului Limia în comparație cu regiunile din jur". Datele Xuntei "arată rate de mortalitate prin cancer în Baixa Limia [unde este situat barajul] mai mari decât cele din regiunile din jur, atât la bărbați, cât și la femei, dar mai semnificativ la femei".

"Sentința de moarte" a bacteriilor rezistente la antibiotice S. R. P. "Rezistența la antibiotice este principala provocare de sănătate publică cu care ne confruntăm", avertizează rapoartele care însoțesc plângerea, "se estimează că până la trei din patru persoane ar putea muri ca urmare a unei boli infecțioase cauzate de bacterii rezistente". În prezent, provoacă 33.000 de decese pe an în Europa și generează costuri suplimentare de sănătate de 1,5 miliarde de euro anual. Antibioticele sunt utilizate în creșterea intensivă a animalelor din 1950, iar "utilizarea excesivă" este "principala cauză a proliferării bacteriilor rezistente" la aceste medicamente. "Ca urmare a utilizării incorecte", afirmă Planul Național de Rezistență la Antibiotice, aceste medicamente "își pierd eficacitatea într-un ritm care era de neimaginat acum doar cinci ani. Dacă continuăm să consumăm antibiotice în ritmul actual, Europa ar putea suferi un regres la era pre-antibiotică, când o infecție bacteriană obișnuită, cum ar fi o pneumonie, reprezenta o sentință de moarte".

Cercetătorii care participă ca experți la plângerea colectivă a locuitorilor din As Conchas avertizează că "sosirea antibioticelor în ecosisteme și impactul asupra speciilor sălbatice, de la microorganisme la fauna pe cale de dispariție, cum ar fi amfibienii, este gravă". Prin apa folosită pentru băut, gătit sau îmbăiere, antibioticele utilizate în creșterea animalelor pot produce alergii, leziuni ale gestației, "întârziere a creșterii" și "tulburări neurohormonale datorită efectului său disruptor endocrin". Antibioticele sunt eliminate cu excrementele și deversate în câmpurile din regiunea A Limia, conform rapoartelor. "În lipsa oricărui control", avertizează ei, ar putea fi "sute de kilograme, poate tone" care au ajuns deja în baraj.