Fosta consilieră de Justiție și Interne, Salomé Pradas, a declarat în fața judecătoarei din Catarroja (Valencia), care instrumentează cazul DANA, că funcția sa „instituțională” nu avea consilieri în materie de Urgențe și că experții erau cei care trebuiau să coordoneze. Decizia ei „ar fi fost foarte iresponsabilă dacă nu ar fi ascultat de tehnicieni și nu ar fi aplicat ceea ce spune planul”, a remarcat fosta oficială, care a insistat că ar fi putut comite „o imprudență” sau, chiar legal, i s-ar fi putut atribui o infracțiune de prevaricație. Acest lucru figurează în declarația în calitate de inculpată pe care fosta consilieră a făcut-o vineri, 11 aprilie, în fața instructorului. Pradas a asigurat că ea nu a condus nimic și că nu avea experiență în situații de urgență și a pus accentul pe lipsa de informații în care, potrivit susținerilor sale, a căzut Confederația Hidrografică Júcar (CHJ) și a negat că s-ar fi așteptat președintele, Carlos Mazón, pentru a trimite mesajul de alertă populației. În declarația sa, în care a răspuns doar la întrebările avocatului său, Pradas a asigurat că planurile de urgență, după cum i-au explicat tehnicienii, sunt concepute pentru o aplicare automată pentru a nu trebui să gândească sau să ia decizii și că ea nu avea cunoștințe tehnice. De asemenea, nu dispunea de consilieri în materie de urgențe, deoarece cabinetul consilierului de Justiție și Interne cuprindea un șef de cabinet, un șef de presă, un consilier pentru afaceri parlamentare și un consilier pentru afaceri generale. Cei care erau experți în urgențe în ziua DANA, a subliniat ea, erau comitetul consultativ al Cecopi. Acolo, a adăugat ea, delegata Guvernului (Pilar Bernabé) și ea erau „neexperte în materie, ci reprezentanți instituționali”, iar experții „erau cei care trebuiau să coordoneze”. Ea a remarcat că, potrivit planului de inundații, se stabilește că atunci când se decretează nivelul 2 se constituie un comitet de conducere care, conform diverselor norme —a declarat ea— exercită o direcție „unică, coordonată și colegială în care prezența reprezentanților garantează o mai mare eficacitate în răspunsul ansamblului de administrații care intervin în urgență”. „Mai mult decât un comandament unic, există o direcție unică”, a rezumat ea. Fosta consilieră a susținut că a fost „la datorie din primul minut, cu echipa sa de urgență, ocupată și preocupată”. În alt moment, a subliniat că pentru a face față unei urgențe de un asemenea calibru nu depindea de simpla decizie a unei persoane, pentru că nu este ceea ce stabilește planul, ci trebuie să asculți membrii Cecopi și să te coordonezi, să ții cont de recomandările comitetului consultativ și ale șefului operativ al urgenței. Pentru Pradas, catastrofa a avut „multe circumstanțe concurente, lipsea informația și se acționa pe măsură ce se obținea informația și se propunea pe baza ei”. Tehnicienii „evaluau și propuneau”. Pradas a oferit o fotografie despre locul fizic unde se afla. Ea a explicat judecătoarei că în Cecopi exista un ecran unde erau conectați prin Webex și nu existau ecrane de televiziune sau ecrane informative. Erau „trei pereți, o ușă și un panou cu o ușă; și exista un coridor după un perete care era locul unde aveau un frigider mic și o cafetieră”. Într-o sală a CCE —nu a 112— erau funcționari cu ecranele lor, cu un ecran cu ora afișată și se transmiteau avertismentele, deși nu specifice sau cu detalii. Pradas a vorbit și cu primărița din Valencia, întrebând-o despre evoluția DANA. Ea a menționat că delegata Guvernului nu a convocat-o la o ședință la ora 9:30 cu alte administrații și forțe de securitate și că ea crede că ar fi fost „convenabil pentru o mai bună coordonare”. În ceea ce privește Magro, CCE lansează o alertă hidrologică la ora 12:20, în conformitate cu informațiile transmise „cu 10 minute înainte” de CHJ. Administrația autonomă nu a retras alerta, în ciuda faptului că CHJ, a subliniat ea, a informat de trei ori că debitul scădea, iar apoi nu a avertizat că revine la creștere. UME A vorbit despre două apeluri cu Bernabé la 12:23 și la 12:48 și, potrivit lui Pradas, în acel moment nu s-a pus problema activării UME și nici delegata, deoarece pompierii consorțiului provincial și forestieri erau deja desfășurați pe teritoriu și nu exista încă o urgență de nivel 2 declarată. Fosta consilieră a adăugat că la ora două după-amiaza vorbește din nou cu delegata pentru că se știa despre revărsarea râului Magro la trecerea sa prin Utiel și acolo „imediat” a cerut UME, deși „a durat 3 ore până la activare”. S-a referit la avertismentele CHJ de la „13:40 la 15 și ceva și la 16:13 ore, către Generalitat prin e-mail” și la utilitatea SAIH și a adăugat că „de trei ori scad debitul și alarma, și până la 18:43 nu există nicio informație despre debit din partea CHJ” și nici nu se verbalizează în Cecopi. La ora 18:43, în avertismentul CHJ, se indica avertismentul de debit 1, 2 și 3, dar, potrivit cuvintelor sale, „nu le-a ajuns niciodată, ceea ce denotă că au existat avertismente care nu le-au ajuns niciodată”. La ora 17:00 a început Cecopi, unde ea a fost prezentă „de când a fost convocat până în ziua în care a fost demisă”. „CONȘTIENȚI” DE CE S-A ÎNTÂMPLAT LA ORA 21:00 În mai multe momente, Pradas a insistat că „nimeni” nu i-a vorbit despre pericolul Barranco del Poyo” și că ea făcea „ceea ce propuneau tehnicienii”. A fost „foarte târziu”, a considerat ea, când au avertizat prin CHJ, prin e-mail, Generalitat Valenciană și nu Cecopi, că viitura deja se produsese și că ei au fost conștienți de ceea ce s-a întâmplat în jurul orei 21:00. În ceea ce privește ES-Alert, ea a susținut că în ziua DANA nu era un mecanism de avertizare a populației și era în „fază de teste experimentale”. Ea a asigurat că nu s-a așteptat Carlos Mazón pentru a lua vreo decizie sau măsură și că s-a întârziat trimiterea mesajului deoarece era un sistem provizoriu și acolo erau „multe circumstanțe concurente care trebuiau evaluate și nu aveau toate informațiile”. În ceea ce privește apelurile la 112, ea a spus că știe că a ajuns să „colapseze” și că nu s-a putut răspunde la unele apeluri, deși serviciul a fost consolidat, nu știe dacă din cauza problemelor tehnice sau a altei cauze pentru că ea nu avea cunoștințe directe. Și a subliniat că aceste apeluri nu ajungeau la Cecopi pentru că sunt în săli diferite, în clădiri diferite, și că nu i-a ajuns niciun apel de la Paiporta, Chiva etc., și erau concentrați pe Utiel-Requena și Forata. În cele din urmă, a insistat că a fost din primul moment „făcând tot posibilul din poziția sa instituțională” și a opinat că da, ar fi trebuit decretată urgența națională în acea zi.