În această poveste, Kilmar Abrego García, migrantul salvadorian deportat din greșeală în țara sa natală, deși avea un ordin judecătoresc care interzicea expulzarea sa din Statele Unite, este David, iar Goliat este Guvernul lui Donald Trump.

De partea lui Abrego García este justiția, Curtea Supremă ordonând întoarcerea sa pe pământ american. Dar în această versiune a poveștii biblice, nu este deloc clar dacă tânărul va reuși să învingă gigantul Administrației republicane, care, după mai multe înfrângeri în instanțe, a decis să folosească o nouă strategie de atac într-un caz care a emoționat țara. Acum, intenționează să-l portretizeze ca pe un monstru.

Guvernul a făcut publice o serie de documente cu care intenționează să justifice deportarea lui Abrego García, după ce a admis că aceasta a fost efectuată din cauza unei «erori administrative».

După ce a refuzat săptămâni întregi să prezinte dovezi în procesul său împotriva salvadorianului, dosarele publicate de Departamentul de Justiție și de Securitate Internă sunt o încercare de a dovedi afirmația sa că Ábrego García este un infractor violent și periculos, membru al bandei criminale salvadoriene MS-13, pentru a valida astfel expulzarea sa în El Salvador împreună cu alți presupuși membri ai bandei. Publicarea are loc după ce doi judecători federali au mustrat Casa Albă pentru aceste deportări.

Printre arhivele difuzate miercuri de Departamentul de Justiție se numără un dosar al poliției din Maryland în care se detaliază modul în care agenții au evaluat că Ábrego García era membru al MS-13 în timpul unei arestări în 2019. În acel moment, nu avea antecedente penale, ceea ce este menționat și în raport, iar avocații și familia sa au negat categoric că salvadorianul de 29 de ani este membru al vreunei bande criminale.

În dosarul intitulat «fișă de interviu de teren a bandei», datat 28 martie 2019, Departamentul de Poliție al Comitatului Prince George descrie că în martie 2019 l-a abordat pe Ábrego García împreună cu alte trei persoane pentru că zăboveau într-o parcare Home Depot din Hyattsville, Maryland. Abrego García a declarat ulterior într-o prezentare judiciară că se afla acolo în căutarea unui loc de muncă ca muncitor.

Ofițerii l-au identificat ca fiind un criminal din cauza hainelor pe care le purta. «Purta o șapcă Chicago Bulls și un hanorac cu rulouri de bani care acopereau ochii, urechile și gura președinților în diferitele denumiri. Agenții știu că această îmbrăcăminte este indicativă pentru cultura bandelor hispanice», se arată în scrisoare. Polițiștii au asigurat că astfel de însemne, care «reprezintă ‘a vedea, a auzi și a tăcea’», au demonstrat că Abrego García era membru al MS-13, lucru pe care l-au confirmat cu «o sursă confidențială fiabilă». Această sursă le-a mai spus că, în cadrul grupului, bărbatul avea «rangul de ‘Chequeo’ cu porecla ‘Chele’».

După această întâlnire cu poliția, Abrego García a fost predat Serviciului de Imigrări și Control Vamal (ICE). Mai târziu, în același an, un judecător de imigrări a interzis deportarea sa înapoi în El Salvador, considerând că a demonstrat că viața sa este în pericol dacă se întoarce în țara sa natală, unde familia sa a fost victima extorcării din partea bandelor locale când Abrego García era doar un copil. De fapt, salvadorianul a emigrat în Statele Unite în mod neregulamentar în 2012 pentru a scăpa de bande, când avea 16 ani. Cu ordinul magistratului, a putut rămâne în Statele Unite și a primi un permis de muncă.

Nu a mai avut întâlniri cu autoritățile de imigrări până în acest an, când, la mijlocul lunii martie, a fost reținut de agenții ICE și, trei zile mai târziu, a fost pus într-un zbor înapoi în El Salvador. Abrego García a fost unul dintre cei peste 200 de imigranți salvadorieni și venezueleni pe care Guvernul Trump i-a deportat fără un proces echitabil pe 15 martie într-o închisoare infamă construită de președintele țării central-americane, Nayib Bukele, și unde au fost înregistrate numeroase plângeri privind condiții proaste, maltratări și încălcări ale drepturilor omului. Pentru expulzări, Guvernul Trump s-a ascuns în spatele Legii dușmanilor străini din 1798, care a fost folosită doar de trei ori în istorie și întotdeauna în contexte de război.

În cazul Abrego García, Curtea Supremă a ordonat în urmă cu o săptămână ca Administrația Trump să «faciliteze» întoarcerea sa în Statele Unite. Guvernul, însă, susține că nu are autoritatea de a face acest lucru deoarece este încarcerat într-o țară străină. Iar președintele salvadorian a asigurat luni, în timpul unei vizite la Casa Albă, că nu are nicio intenție să-l elibereze pentru că este un «terorist».

«Nu se va mai întoarce în țara noastră. Președintele Bukele a spus că nu-l va trimite înapoi. Acesta este sfârșitul poveștii», a insistat procurorul general Pam Bondi într-o conferință de presă miercuri. Chiar dacă El Salvador ar vrea să-l returneze în Statele Unite, a adăugat Bondi, Guvernul nu l-ar primi și l-ar deporta din nou. «I-am da un drum cu avionul înapoi. Nu a existat niciodată o situație în care el ar fi rămas în această țară. Niciuna, niciuna».

Justiția, însă, nu înghite niciunul dintre argumentele Guvernului. Joi, o curte federală de apel a declarat că afirmația Administrației Trump că nu poate face nimic pentru a-l elibera pe Abrego García «ar trebui să fie scandaloasă». Într-o altă lovitură judiciară pentru Trump, un panel de trei judecători de la Curtea de Apel a celui de-al 4-lea Circuit al Statelor Unite a declarat că președintele «afirmă un drept de a ascunde rezidenții acestei țări în închisori străine fără aparența unui proces echitabil care este baza ordinii noastre constituționale». Magistrații au refuzat astfel să suspende decizia judecătoarei responsabile de caz, Paula Xinis, de a ordona ca funcționarii Administrației Trump să depună mărturie sub jurământ pentru a stabili dacă au respectat instrucțiunile sale de a facilita întoarcerea lui Abrego García.

Într-o audiere marți, magistrata de district din Maryland, Xinis, a cerut Guvernului ca în următoarele două săptămâni să furnizeze informații și dovezi despre ceea ce a făcut — sau nu a făcut — pentru a-l aduce pe bărbat înapoi. În același timp, un alt judecător federal, James Boasberg, din Washington, a amenințat miercuri că va declara Administrația Trump în sfidare penală pentru că a nesocotit în mod voluntar un ordin pe care l-a emis pe 15 martie pentru a opri zborurile de deportare în El Salvador, în care călătorea Abrego García.

«Kilmar a fost întotdeauna un partener și un tată afectuos»

Un alt document pe care Guvernul l-a publicat miercuri a fost o copie a unui ordin de protecție pe care soția lui Abrego García, Jennifer Vásquez Sura, l-a solicitat împotriva soțului ei în 2021. «Abrego García avea un istoric de violență și nu era ‘bărbatul onorabil din Maryland’ pe care l-au descris mass-media. Potrivit dosarelor judiciare, soția lui Abrego García a solicitat un ordin de restricție pentru violență domestică împotriva lui, susținând că a lovit-o cu pumnii, a zgâriat-o și i-a rupt cămașa, printre alte daune. Acest membru al MS-13 nu este o figură simpatică», a scris pe X Departamentul de Securitate Internă la publicarea raportului.

În el se afirmă că Abrego García a «lovit-o cu pumnii și a zgâriat-o» pe Vásquez Sura, i-a «rupt» cămașa și a «apucat-o și a vânătă-o». În acel moment, justiția i-a ordonat lui Abrego García să nu o contacteze pe Vásquez Sura, să evacueze domiciliul și să stea departe de casa unei alte rude. Cazul, însă, a fost respins în iunie 2021, după ce femeia nu s-a prezentat la o audiere finală, iar cuplul a revenit să locuiască împreună.

Vásquez Sura a ieșit să-și apere soțul împotriva acuzațiilor Guvernului că este un soț violent și abuziv. În declarații pentru presă, a clarificat că a solicitat ordinul de protecție din precauție, după un dezacord cu Abrego García, deoarece supraviețuise deja unei situații de violență domestică anterioare cu un alt partener. Cu toate acestea, problema cu Abrego García «nu a mers mai departe», iar femeia a decis să nu continue cu cazul.

«Am reușit să depășim această situație în privat ca familie, chiar mergând la terapie. Căsnicia noastră s-a întărit în anii următori. Nimeni nu este perfect și nicio căsnicie nu este», a subliniat Vásquez Sura. «Asta nu justifică acțiunea ICE de a-l răpi și de a-l deporta într-o țară în care se presupunea că este protejat de deportare», a adăugat ea.

Între timp, Vásquez Sura și avocații soțului ei continuă lupta legală pentru întoarcerea lui Abrego García, care a împlinit deja o lună de închisoare în țara sa natală. «Kilmar a fost întotdeauna un partener și un tată afectuos și voi continua să-i fiu alături și să cer dreptate pentru el», susține soția sa.

La lupta sa s-au alăturat și mai mulți membri ai Partidului Democrat. Hillary Clinton, fost secretar de stat în timpul guvernării Obama și fost aspirant la președinție, a publicat pe rețelele sale sociale săptămâna aceasta, cerând «americanilor cu conștiință» să protesteze împotriva deportării salvadorianului. «Dacă îl pot trimite pe Kilmar Abrego García într-o închisoare străină — fără să-l acuze de nicio crimă, fără proces — o pot face cu oricine», a avertizat ea. Iar senatorul de Maryland, Chris Van Hollen, a călătorit miercuri în San Salvador pentru a face presiuni pentru eliberarea migrantului. Joi a reușit să se întâlnească cu el, prima persoană care a intrat în contact direct cu deținutul de la expulzarea sa. Democratul a împărtășit o fotografie împreună cu un scurt text: «Am spus că principalul meu obiectiv al acestei călătorii a fost să mă întâlnesc cu Kilmar. În seara asta am avut această ocazie. Am sunat-o pe soția lui, Jennifer, pentru a-i transmite mesajul său de dragoste. Aștept cu nerăbdare să ofer o actualizare completă la întoarcerea mea». În ciuda noii ofensive a guvernului, încă mai lipsesc capitole noi în această poveste.