«Toți cei pe care îi iubesc sunt morți»

«Toți cei pe care îi iubesc sunt morți», declara activista canadiană Eris Nyx într-un interviu din iunie 2023 pe site-ul The Tyee. Cu o lună înainte, în Columbia Britanică, locul ei de reședință, 198 de persoane muriseră din cauza consumului de droguri, victime ale unei piețe contaminate cu fentanil. Criza opioidelor atingea punctul critic în acel an în Canada. Convinsă că această urgență sanitară este o consecință a unei afaceri nereglementate și lucrative, Nyx, împreună cu activistul Jeremy Kalicum, conduceau din august 2022 Frontul de Eliberare a Utilizatorilor de Droguri (DULF): un club, cunoscut sub numele de *compassion club*, care vindea cocaină, metamfetamină și heroină cu compoziție verificată.

În ultimul deceniu, supradozele au provocat o criză de sănătate publică fără precedent în Canada și SUA, datorită în principal adulterării drogurilor ilegale cu fentanil, un opioid sintetic de 50 de ori mai puternic decât heroina, mult mai ieftin de produs decât alte opioide și foarte dependent. Cu mai mult de un milion de decese din anul 2000, cifră comparabilă cu cea a pandemiei de Covid. Dar această criză afectează mai ales tinerii: în SUA este principala cauză de deces la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, iar în Canada, decesele cauzate de opioide în 2024 s-au concentrat la persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 39 de ani. Columbia Britanică, una dintre regiunile cele mai afectate din America de Nord, înregistrează o rată a mortalității prin supradoză de 45 la 100.000 de locuitori, fentanilul fiind implicat în mai mult de 85% dintre aceste decese.

Provincia canadiană a răspuns la criză cu inițiative precum programul *safer supply* (aprovizionare mai sigură), prin care se prescriu opioide farmaceutice gratuite persoanelor cu risc ridicat de supradoză. *Compassion club*-ul DULF propunea extinderea acestui model în contexte nesupravegheate în Vancouver, epicentrul crizei. Descris de The Economist ca „revoluționar”, clubul a fost activ timp de un an și două luni în Downtown Eastside, un cartier caracterizat prin sărăcie, lipsa locuințelor și probleme de sănătate mintală și dependență de droguri.

Pentru a se alătura *compassion club*-ului, cei interesați trebuiau să îndeplinească cerințe precum a avea peste 19 ani, a consuma heroină, metamfetamină sau cocaină de origine ilegală și a fi în pericol ridicat de supradoză. După ce erau admiși, puteau cumpăra până la 14 grame săptămânal din aceste substanțe, analizate anterior și oferite la un preț ușor inferior celui de pe piața neagră. Drogurile erau livrate în ambalaje sigilate, etichetate cu conținutul exact și avertismente cu privire la efectele consumului, similar pachetelor de țigări. «De mult timp, modelul *compassion club*-ului a fost luat în considerare în dezbaterile privind politicile de droguri pentru a aborda criza actuală», explică Gillian Kolla, cercetătoare în sănătate publică la Memorial University din Newfoundland. «Nyx și Kalicum s-au străduit foarte mult să facă acest lucru cu autorizațiile necesare», afirmă ea. Au solicitat finanțare și o scutire de la legislația canadiană, dar cererea lor a fost respinsă în martie 2022. Cu toate acestea, au decis să continue proiectul, notificând autoritățile, și au început să achiziționeze droguri de pe *dark web*, pe care le analizau în laboratorul lor.

După 14 luni în care au vândut 3.000 de grame de droguri la 49 de persoane, un raid a pus capăt activității DULF, iar fondatorii săi au fost acuzați de posesie de droguri în scopuri de trafic. Kolla subliniază că Nyx și Kalicum «au decis să continue intervenția ca parte a unei comunități care se confrunta cu un ritm alarmant de decese prin supradoză de fentanil. Au fost total transparenți, publicând protocoalele și modelul programului pe internet. Ceea ce au făcut nu a fost o surpriză pentru nimeni». Pe lângă deschiderea DULF către mass-media, au colaborat cu cercetători de la University of British Columbia și British Columbia Centre on Substance Use (un centru de cercetare privind dependența de droguri), transformând *compassion club*-ul într-un studiu de caz academic, din care au fost publicate patru articole științifice între 2024 și 2025.

Jeanette Bowles, cercetătoarea de la British Columbia Centre on Substance Use însărcinată cu interviurile pentru studiul calitativ despre DULF, vorbește despre un caz de succes, despre o inițiativă pilot care a îmbunătățit sănătatea participanților săi: «Trimitea un mesaj foarte puternic: ești demn de o sănătate bună și de acces la droguri mai puțin dăunătoare. Ceea ce am descoperit vorbind cu participanții a fost că se simțeau parte a unei comunități unice și găseau în club un spațiu lipsit de riscuri unde primeau ceea ce cereau fără teamă de violență».

Articolul științific cel mai recent despre DULF, din martie 2025, subliniază că majoritatea participanților la studiul său au redus consumul de droguri, a scăzut riscul de supradoză și și-au îmbunătățit sănătatea mintală, fizică și bunăstarea generală. Aceste rezultate o determină pe Kolla să apere, cu multă precauție, că modelul este suficient de interesant pentru a «învăța din el și a-l combina cu alte intervenții necesare pentru a aborda această criză». În plus, ea subliniază importanța tratării în paralel a problemelor precum criza de locuințe și sănătate mintală.

Cu toate acestea, comunitatea științifică canadiană nu este unanimă în poziția sa. În timp ce unii, precum Kolla, susțin abordări de reducere a daunelor prin accesul la substanțe neadulterate și spații și practici sigure, alții susțin că soluția la criza opioidelor trece, printre alte măsuri, prin reabilitarea dependenților. Pentru Julian Somers, psiholog clinic și profesor la Simon Fraser University, faptul că *compassion club*-ul a funcționat mai mult de un an este o «catastrofă sanitară». El argumentează că «dependența se caracterizează prin pierderea controlului și a autonomiei», iar permiterea accesului la droguri fără intervenții simultane este «ca și cum ai juca ruleta rusească». Somers consideră că trebuie «protejați» dependenții de droguri de un consum «nesănătos și inadecvat».

În Spania, o investigație din iunie 2024 a Ministerului Sănătății a exclus posibilitatea viitoare a unei crize de sănătate publică legată de fentanil. Și, deși nu există exemple de inițiative atât de riscante ca cea a DULF, Diego Fernández Piedra, cercetător în psihologie socială a sănătății și a dependențelor și profesor la Universidad Complutense de Madrid, subliniază importanța PEPSA, un program experimental de prescriere a heroinei farmaceutice injectabile și inhalate a Junta de Andalucía. Fernández Piedra consideră că «ceea ce a făcut DULF a fost să creeze un model în care se prioritizează îngrijirea față de pedeapsă, viața față de normă. Este curajos și, în același timp, foarte concret». Și adaugă că este «greu de imaginat ceva similar în Spania fără consecințe legale imediate».

Dincolo de dezbatere, viabilitatea și viitorul modelului *compassion club* în Canada vor depinde de procesul împotriva lui Nyx și Kalicum, programat pentru sfârșitul acestui an. «Fondatorii DULF, după ce au fost foarte transparenți cu privire la ceea ce făceau, se confruntă în prezent cu acuzații penale grave în temeiul legii canadiene a drogurilor —susține Kolla—. Acest lucru a încetinit ideea *compassion club*-urilor deocamdată».