
În câteva cuvinte
Curtea Supremă a SUA a blocat temporar deportarea unui grup de imigranți venezueleni reținuți în Texas, invocând o lege din 1798. Decizia suspendă deportările până când o instanță inferioară se pronunță, subliniind preocupările legate de aplicarea legii inamicilor străini într-un context non-militar. Judecătorii au exprimat îngrijorări cu privire la potențialele abuzuri și lipsa garanțiilor legale.
Curtea Supremă a oprit deportarea venezuelenilor ordonată de Trump
Curtea Supremă a Statelor Unite a ordonat guvernului Donald Trump să nu deporteze un grup de cel puțin treizeci de imigranți venezueleni care se aflau în centrul de detenție Bluebonnet din Texas. Autoritățile intenționau să-i transfere în El Salvador folosind o lege din 1798 prevăzută pentru timp de război, Legea inamicilor străini, pentru a-i încarcera în închisoarea de maximă securitate a lui Nayib Bukele. Prin decizia sa, publicată în zorii zilei de sâmbătă, se deschide o perioadă de așteptare până când o instanță inferioară, cea corespunzătoare celui de-al cincilea circuit sau district judiciar al Statelor Unite, se pronunță. «A fost prezentată Curții o cerere în numele unui grup putativ de deținuți care solicită un ordin judecătoresc împotriva expulzării lor în temeiul Legii inamicilor străini. Problema este în prezent în așteptare în fața celui de-al cincilea circuit. Odată ce cel de-al cincilea circuit se pronunță, procurorul general este invitat să prezinte un răspuns la cerere în fața acestei Curți cât mai curând posibil. Guvernului i se ordonă să nu expulzeze din Statele Unite niciun membru al grupului putativ de deținuți până la o nouă ordine a acestei Curți», se arată în ordinul Curții Supreme.
Rezoluția instanței indică faptul că judecătorii Clarence Thomas și Samuel Alito, de ideologie extrem de conservatoare, au votat împotriva deciziei. Alito va publica un vot separat explicând motivele dezacordului său. Ceilalți șapte judecători, patru conservatori și trei progresiști, au susținut decizia.
Vineri, doi judecători federali au refuzat să intervină atunci când avocații imigranților au început o campanie juridică disperată pentru a împiedica deportarea lor. Curtea de Apeluri a celui de-al cincilea circuit al Statelor Unite nu s-a pronunțat încă în această privință. Unul dintre judecători a spus că cazul a ridicat preocupări legitime, dar că nu se putea pronunța în această privință după ce Curtea Supremă a hotărât recent că ordinele împotriva deportării pot proveni doar de la judecătorii din jurisdicțiile în care se aflau imigranții.
Trump folosește o lege aprobată pentru timp de război pentru a expulza imigranții rapid. El îi acuză că aparțin unor bande armate, dar fără a dovedi acest lucru într-o procedură judiciară și fără a oferi garanții deținuților. Administrația a deportat în mod eronat un imigrant salvadorian care se afla legal în Statele Unite, dar, în loc să încerce să-l aducă înapoi, s-a dedicat denigrării sale insistente.
Legea inamicilor străini a fost invocată doar de trei ori anterior în istoria Statelor Unite, cea mai recentă în timpul celui de-al doilea război mondial pentru a reține civili japonezi-americani în lagăre de internare. Administrația Trump a argumentat că le dă puterea să expulzeze rapid imigranții pe care îi identifică ca membri ai bandei, indiferent de statutul lor de imigrare.
Într-o decizie recentă, o Curte Supremă divizată i-a permis lui Trump, cu cinci voturi pentru și patru împotrivă, să continue să utilizeze legea, dar fără a se pronunța asupra fondului. Această rezoluție a menționat că imigranții trebuie să aibă posibilitatea de a contesta deportarea lor înainte de a fi expulzați din țară și că trebuie să aibă un «timp rezonabil» pentru a merge în instanță.
Rezoluția majorității a menționat că «în ciuda întregii retorici a [judecătorilor] disidenți», important este că decizia lor confirmă «că deținuții supuși ordinelor de expulzare în temeiul Legii inamicilor străini au dreptul de a fi notificați și de a avea posibilitatea de a contesta expulzarea lor».
În votul lor particular, cei patru judecători ai Curții Supreme au argumentat că legea sub care se ascund deportările acordă președintelui doar puterea de a reține și expulza cetățenii străini dintr-o «națiune sau guvern ostil» atunci când «există un război declarat» cu țara respectivă sau când o «națiune străină» amenință cu o «invazie sau incursiune prădătoare» împotriva teritoriului Statelor Unite.
«Până astăzi, președinții Statelor Unite au invocat Legea inamicilor străini doar de trei ori, fiecare în contextul unui război în curs: războiul din 1812, primul război mondial și al doilea război mondial. Acest lucru s-a schimbat la 14 martie 2025, când președintele Trump a invocat Legea inamicilor străini pentru a aborda o presupusă „invazie a Statelor Unite de către Tren De Aragua”, o organizație criminală cu sediul în Venezuela. (...) Desigur, nu există un război în curs între Statele Unite și Venezuela. Tren de Aragua nu este nici o „națiune străină”», au subliniat judecătorii pentru a încerca să sublinieze ilegalitatea manifestă a deportărilor protejate de această lege.
Magistrații au avertizat cu privire la tendința autoritară a aplicării unei legi fără garanții, ocolind litera legii și cu un guvern care susține că, odată ce deportații au fost expulzați și încarcerați, nu-i mai poate returna în țară, chiar dacă își recunoaște greșeala. «Consecința poziției Guvernului este că nu numai persoanele care nu sunt cetățeni, ci și cetățenii americani ar putea fi scoși de pe străzi, obligați să se urce în avioane și închiși în închisori străine fără posibilitatea de reparații dacă revizuirea judiciară este refuzată ilegal înainte de expulzare. Istoria nu este străină de aceste regimuri fără lege, dar sistemul de legi al acestei națiuni este conceput pentru a preveni, nu pentru a permite, apariția lor», spun magistrații.