
În câteva cuvinte
Papa Francisc s-a întâlnit cu vicepreședintele american J.D. Vance și a criticat politicile administrației Trump privind migrația. În mesajul său pascal, a denunțat disprețul față de migranți și a făcut apel la pace în lume. Întâlnirea a evidențiat dezacordurile dintre Papa și aripa conservatoare din SUA, dar și preocuparea Vaticanului pentru situația globală, inclusiv războaiele și crizele umanitare.
Papa Francisc s-a întâlnit cu vicepreședintele SUA J. D. Vance la Vatican
Papa Francisc și vicepreședintele Statelor Unite, J. D. Vance, s-au întâlnit duminică la Vatican. VATICAN MEDIA HANDOUT (EFE). Papa Francisc l-a primit duminică în reședința sa de la Vatican pe vicepreședintele Statelor Unite, J.D. Vance, care se află la Roma de vineri, într-o călătorie între muncă și vacanță. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Sfântului Scaun, Pontiful s-a întâlnit cu americanul la Casa Santa Marta, reședința preoților în care locuiește, pentru un scurt salut și pentru a-și oferi reciproc felicitări cu ocazia Duminicii Învierii, una dintre cele mai importante sărbători pentru creștini.
Întâlnirea “a durat doar câteva minute, timpul necesar pentru a face schimb de felicitări de Paște”, se arată în comunicat. Deși diplomația prevalează, amândoi mențin un dezacord evident cu privire la planurile de deportare a migranților ale guvernului Donald Trump.
După salut, Papa, care este încă în convalescență după ce a suferit o pneumonie bilaterală, pentru care a fost internat 38 de zile în spital, s-a îndreptat în scaun cu rotile spre balconul bazilicii Sfântul Petru, de unde a dat binecuvântarea ‘Urbi et Orbi’, orașului și lumii, așa cum este tradițional în această sărbătoare. De acolo, fără canulele de oxigen pe care le purta de obicei în alte ocazii, a rostit câteva cuvinte: “Dragi frați și surori, Paște fericit”, a spus el cu un efort notabil pentru a-și emite vocea. Și a menționat că în continuare va fi citit mesajul pascal pe care îl pregătise. Mai târziu, a parcurs piața la bordul “papamobilului”, pentru a saluta credincioșii, care l-au aplaudat și l-au aclamat.
Francisc, deși din punct de vedere medical trebuie să se odihnească două luni, încearcă să-și reia agenda în acest timp, deși în mod natural într-un mod limitat de starea sa de sănătate încă delicată și a început să acorde audiențe, cum ar fi regilor Angliei, Carol al III-lea și Camila, în urmă cu câteva zile, sau personalului spitalului Gemelli din Roma, unde a fost internat. Continuă să facă fizioterapie motorie și respiratorie pentru a îmbunătăți mobilitatea și a-și recăpăta vorbirea, pe care o pierde de obicei atunci când suferă de o afecțiune gravă de acest tip, după cum au explicat medicii.
Întâlnirea cu Vance, pe care l-a primit la 11.30 dimineața, cu o jumătate de oră înainte de a ieși la balconul bazilicii, a fost scurtă. În timp ce amândoi se salutau, în piața Sfântul Petru se celebra slujba de Duminica Învierii, prezidată de cardinalul Angelo Comastri, care a citit omilia pregătită de Francisc.
Vance s-a întâlnit, de asemenea, sâmbătă cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul italian Pietro Parolin, cu care a “schimbat opinii cu privire la situația internațională, în special cu privire la țările marcate de război” și cu privire la “situații umanitare dificile, cu o atenție specială acordată migranților, refugiaților și prizonierilor”, după cum a informat Vaticanul într-un comunicat.
De partea catolică ultra-conservatoare
Vicepreședintele american, care s-a convertit la catolicism în 2019, și-a petrecut zilele Săptămânii Sfinte la Roma și a participat la unele ceremonii religioase de la Vatican. Vance face parte din aripa catolică ultra-conservatoare a Statelor Unite, care nu își ascunde criticile la adresa Papei Francisc. Una dintre problemele care îi divizează cel mai mult este tratamentul migranților și planurile administrației Trump de a deporta migranți în masă. Atenția și primirea migranților este una dintre pietrele de temelie ale pontificatului lui Francisc. De fapt, în februarie, cu câteva zile înainte de a fi spitalizat, a criticat deportările în masă și, într-o scrisoare trimisă episcopilor americani, a avertizat că aceste practici “rănesc demnitatea multor bărbați și femei, a familiilor întregi și îi plasează într-o stare de vulnerabilitate și neajutorare specială”.
În aceeași scrisoare, deși fără nicio aluzie directă, Francisc părea să-i răspundă lui Vance, care în discursurile sale sugerase că doctrina catolică aproba acest tip de politici și a reamintit că Doctrina Socială a Bisericii “exhibă cu mare forță” faptul că Iisus Hristos “a ales, de asemenea, să trăiască drama imigrației”.
Vance a acceptat criticile lui Francisc, dar a spus că va continua să-și apere punctele de vedere și a recunoscut că se consideră un “catolic bebeluș” care încă “nu știe totul” despre credință.
Vaticanul, deși își menține neutralitatea diplomatică tradițională, a regretat, de asemenea, reducerile administrației Trump la cooperarea internațională.
În mesajul său pascal, citit de monseniorul Diego Ravelli, care este maestrul ceremoniilor liturgice pontificale, a regretat “cât de mult dispreț se are uneori față de cei mai slabi, marginalizați și migranți”. Ca de obicei, Papa își dedică discursul în ziua de Duminica Învierii pentru a reflecta asupra războaielor și crizelor deschise pe tot planeta, într-un ton deosebit de critic.
Cu această ocazie, a cerut “pace pe tot Pământul Sfânt și pe întreaga lume”. Și și-a arătat apropierea “față de suferința creștinilor din Palestina și din Israel, precum și față de întregul popor israelian și față de întregul popor palestinian”. De asemenea, a denunțat că este “îngrijorător climatul crescând de antisemitism care se răspândește în întreaga lume”. Și a îndreptat un gând “către populație și, în special, către comunitatea creștină din Gaza, unde conflictul teribil continuă să aducă moarte și distrugere și să provoace o criză umanitară dramatică și nedemnă”. De asemenea, a lansat un apel către părțile beligerante: “Să înceteze focul, să fie eliberați ostaticii și să se acorde ajutor oamenilor, care sunt flămânzi și care aspiră la un viitor de pace”. În plus, a cerut “o adevărată dezarmare” și s-a rugat pentru Liban, Siria, Yemen, Armenia și Azerbaidjan, printre altele. Și pentru Ucraina, asupra căreia a încurajat “toți actorii implicați să continue eforturile îndreptate spre atingerea unei păci juste și durabile”.
Francisc nu a participat la riturile Săptămânii Sfinte din cauza convalescenței sale, deși în Joia Mare a vizitat o închisoare din centrul Romei, unde s-a întâlnit cu deținuții. Pontiful, în vârstă de 88 de ani, cunoscut pentru sensibilitatea sa față de lumea carcerală, spre deosebire de anii anteriori, nu a efectuat ritualul tradițional al spălării picioarelor, care comemorează gestul lui Hristos față de apostolii săi, dar a vrut să-și arate apropierea de prizonieri. “De fiecare dată când intru în aceste locuri, mă întreb: de ce ei și nu eu?”, a declarat el jurnaliștilor, din mașină, pe drumul de întoarcere spre Vatican. “Trăiesc Paștele așa cum pot”, a adăugat el mai târziu.
Duminică a reapărut pentru binecuvântarea ‘Urbi et Orbi’ adresată orașului Roma și lumii întregi, pe care o poate da doar Papa în ziua de Crăciun și duminica de Paște.