Luni, președintele rus, Vladimir Putin, a făcut pentru prima dată aluzie la posibilitatea îndepărtată a unor discuții directe între Rusia și Ucraina, ca urmare a unor declarații ale lui Volodimir Zelenski.

Delegațiile ambelor țări nu s-au așezat la aceeași masă din martie 2022, în timpul primelor etape ale invaziei rusești majore lansate asupra Ucrainei la sfârșitul lunii februarie a acelui an. Președintele ucrainean ceruse Kremlinului să se abțină de la «orice atac cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii civile pe o perioadă de 30 de zile cu o posibilă prelungire», iar liderul rus s-a arătat dispus să discute acest lucru: «Trebuie să rezolvăm asta. Este o problemă care necesită un studiu aprofundat, poate chiar bilateral». Zelenski consideră respinsă oferta sa de extindere a armistițiului și a dat de înțeles în intervenția sa zilnică de luni seara că încetarea ostilităților depinde de voința Moscovei, așa cum s-a demonstrat, în ciuda acuzațiilor reciproce de încălcare, cu încetarea unilaterală a focului de o zi și jumătate pe care Putin a decretat-o în weekend, coincizând cu Paștele ortodox. «Ucraina își menține propunerea: cel puțin, să nu atace infrastructura civilă. Așteptăm un răspuns clar de la Moscova. Suntem dispuși să dialogăm cu privire la modul de a garanta acest lucru. Există o modalitate evidentă, simplă și fiabilă: oprirea atacurilor cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune. Asta în sine ar garanta automat securitatea întregii infrastructuri civile. Un armistițiu, real și durabil, trebuie să fie primul pas către o pace sigură și durabilă», subliniază președintele ucrainean.

Între timp, persistă ploaia de drone care lovește aproape zilnic teritoriul ucrainean.

Marți, până la 54 dintre aceste aparate fără pilot au fost lansate la primele ore din teritoriul rus și din peninsula Crimeea ocupată asupra mai multor regiuni din nordul, estul și sudul Ucrainei, potrivit Forțelor Armate ale Kievului. Aceeași sursă informează că 38 au fost doborâte, iar restul nu au provocat daune notabile. Ulterior, localități din provinciile Harkov, Herson și Zaporojie, unde a murit o femeie, au fost, de asemenea, atinse.

În paralel cu aceste atacuri, se menține dialectica în fața unei posibile apropieri între Moscova și Kiev sub presiunea Washingtonului.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a remarcat marți că declarațiile liderului rus sunt doar o idee vagă. «Nu există planuri specifice, dar președintele Putin și-a confirmat disponibilitatea de a aborda această problemă», a clarificat oficialul superior în cadrul rundei sale zilnice de întrebări.

Putin a limitat ipoteticele conversații cu Ucraina la bombardamentele asupra clădirilor civile.

Pentru liderul rus nu există o dilemă morală, deoarece a justificat atacurile asupra locurilor publice unde pot fi amestecați militari și civili ucraineni. «Organizează întâlniri sau conferințe în restaurante. Celebrează ceva, beau vodcă. Acolo a fost aplicată una dintre lovituri. Acesta este un obiectiv civil? Este civil. Dar care este obiectivul? Militar».

Liderul rus a dat ca exemplu și recentul bombardament efectuat de armata sa asupra orașului ucrainean Sumî.

Un dublu atac cu rachete a ucis cel puțin 36 de persoane și a rănit alte 125 pe 13 aprilie, Duminica Floriilor. Bombele cu fragmentație au căzut în mai multe zone dens populate la câteva zile după un alt bombardament care a ucis două zeci de civili în orașul ucrainean Krivoi Rog.

Una dintre bombe a lovit centrul de congrese din Sumî.

«Este acesta un obiect civil? Este civil - a declarat Putin -, dar acolo au fost decorate persoanele care au săvârșit crime în regiunea Kursk, atât unități ale forțelor armate ale Ucrainei, cât și naționaliști. Și pe acești oameni îi considerăm criminali».

Purtătorul de cuvânt al liderului rus a subliniat, de asemenea, că armistițiul necondiționat oferit de președintele Statelor Unite, Donald Trump, și acceptat de Zelenski nu interesează Moscova, care ar accepta o pauză doar dacă Kievul este de acord să îndeplinească toate condițiile Kremlinului.

«Președintele Putin susține ideea că este necesară o încetare a focului, dar înainte ca acest lucru să se întâmple, este necesar să se răspundă la o serie de întrebări. Aceste întrebări sunt în aer și nimeni nu le-a răspuns încă», a argumentat Peskov.

Mandatarul rus a răspuns ofertei de pace a lui Trump cu o serie de cerințe pe 13 martie.

Pentru Putin, sfârșitul războiului trece exclusiv prin «eliminarea cauzelor profunde ale conflictului». Adică, Ucraina să revină sub controlul Moscovei.

Interesele lui Putin și ale lui Trump nu coincid în Ucraina, dar Kremlinul nu vrea să-și piardă acordul cu noua administrație de la Washington, împărtășind ambele o viziune care reduce ordinea internațională la puteri și sateliți.

Președintele american vrea să oprească invazia Ucrainei cât mai curând posibil pentru a se concentra pe prioritățile sale, în timp ce liderul rus nici nu se grăbește, nici nu renunță la atingerea tuturor obiectivelor sale.

Pentru a situa Ucraina sub orbita sa mai devreme sau mai târziu, Moscova are nevoie ca Kievul să rămână lipsit de apărare.

Un important fost consilier al lui Putin, Serghei Markov, explica luni pe canalul său Telegram de ce Kremlinul nu și-a extins armistițiul de Paște. «Pentru că Ucraina a încălcat încetarea focului? Nu, nu a făcut-o pentru că Rusia nu beneficiază de o încetare a focului necondiționată», a subliniat politologul. Potrivit lui Markov, Putin va ceda la un armistițiu doar dacă în acel timp Ucraina «nu primește armament din Occident, nu efectuează o mobilizare și trupele sale nu sunt antrenate de armatele occidentale».

Kremlinul a profitat de ultimele declarații ale lui Putin pentru a acuza din nou fără dovezi Kievul că împiedică legal orice negociere.

«Dacă dorește să mențină contactele, partea ucraineană va trebui să-și elimine obstacolele legale», a declarat Peskov. Moscova se bazează aparent pe o frază dintr-un decret al Consiliului de Securitate ucrainean din 2022 care constata «imposibilitatea negocierilor cu președintele Rusiei». O simplă declarație, deoarece Zelenski însuși a invitat Rusia la summitul pentru pace din Elveția din noiembrie 2024.