Generalitat Valenciană a refuzat să negocieze Legea Concordiei

Generalitat Valenciană a refuzat să negocieze cu Guvernul central pentru a modifica așa-numita Lege a Concordiei, care a înlocuit norma autonomă de memorie, iar Executivul o va contesta la Curtea Constituțională, așa cum a făcut deja cu alte texte similare. «Este o lege bună», a insistat marți vicepreședinta valenciană, Susana Camarero, «și Guvernul Spaniei atacă autonomia comunităților autonome». «Vom continua să dezvoltăm o lege în care credem și pe care o considerăm pozitivă», a adăugat ea.

Legea Concordiei a fost aprobată în Cortes Valencianas în iulie anul trecut cu voturile PP și Vox, după ce partidul de extremă dreapta a decis să rupă guvernele regionale de coaliție, inclusiv cel pe care ambele partide îl împărțeau în Generalitat. Norma a abrogat legea anterioară a memoriei, în vigoare din 2017, și evită să vorbească despre lovitura de stat care a declanșat la 18 iulie 1936 Războiul Civil spaniol, care, conform textului, a fost rezultatul «dinamicilor de confruntare din anii anteriori»; consideră vechea reglementare ca un focar de confruntare — în ciuda faptului că nu există niciunul de când a intrat în vigoare — pentru a «alimenta» o viziune «părtinitoare a istoriei» și «divizarea partizană a societății», precum și o «ingerință a Statului în sfera conștiinței spaniolilor». Pe lângă faptul că se întoarce în 1931, include și victimele ETA, care au deja propria legislație, așa cum este obligat să clarifice chiar textul.

Raportul elaborat de trei raportori ai Națiunilor Unite după analizarea acestei inițiative și a altora similare în comunitățile unde guvernau PP și Vox a concluzionat că legea Concordiei valenciene «denaturează» obiectivul legilor memoriei de a «răspunde nevoilor și drepturilor a mii de victime ale franchismului și Războiului Civil», adică cele care nu au fost reparate. Din acest motiv, a îndemnat Guvernul Spaniei să adopte «toate măsurile necesare pentru a garanta respectarea strictă a standardelor internaționale ale drepturilor omului în materie de păstrare a memoriei istorice a încălcărilor grave ale drepturilor omului».

Ministerul Politicii Teritoriale și al Memoriei Democratice a recurs atunci la preceptul legii care reglementează funcționarea Curții Constituționale și care permite diferitelor administrații să negocieze un text legal înainte de a-l contesta în fața tribunalului de garanții. Dar, odată expirat termenul pentru ajungerea la un acord, Generalitat refuză să modifice nici măcar un punct al legii Concordiei, astfel că Guvernul va depune contestația la Curtea Constituțională. De fapt, Tribunalul a suspendat deja abrogarea legii memoriei din Aragon, convenită și între PP și Vox. Recent, a suspendat și modificările legale introduse de PP-ul Isabel Díaz Ayuso în legea Guvernului și Administrației Comunității Madrid pentru a încerca să împiedice așezarea unei plăci în Real Casa de Correos care să amintească că clădirea a găzduit în dictatură Direcția Generală de Securitate, unde s-au practicat torturi din motive politice.