Presiunile asupra Ucrainei și îngrijorările Bruxelles-ului

Presiunea președintelui american, Donald Trump, ca Ucraina să accepte o propunere de încheiere a războiului ce poartă amprenta Moscovei în aproape toate punctele sale, nu doar că îngrijorează Kievul. Și la Bruxelles se analizează cu îngrijorare atitudinea Washingtonului, care, în eforturile sale de a găsi o soluție la războiul care durează de mai bine de trei ani, insistă să ignore o Uniune Europeană pe care a lăsat-o deja clar să înțeleagă că o disprețuiește.

În timp ce continuă să își revendice locul în negocieri, cei Douăzeci și șapte caută modalități de a consolida politic și militar poziția ucraineană, astfel încât aceasta să ajungă «puternică» la orice masă de negocieri. În acest demers, Bruxelles-ul știe că merge pe o linie foarte fină: conștient de faptul că Washingtonul pare să caute orice scuză pentru a se distanța de negocierile pe care Trump promisese să le rezolve «în 24 de ore», blocul european încearcă să nu îl agite și mai mult pe imprevizibilul Trump. UE nu vrea ca Statele Unite să se dezintereseze complet de un conflict în care ajutorul american a fost indispensabil. Dar nici nu poate abandona sprijinul pentru Kiev și pentru principiile fundamentale ale dreptului internațional.

Problema este că cerința americană ca Ucraina să accepte un plan care presupune ca o țară europeană agresată să piardă teritoriu ocupat prin forța militară pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, are implicații dincolo de granițele ucrainene. Integritatea teritorială, consacrată în Carta Națiunilor Unite, este un principiu al cărui respect internațional, mai ales din partea marilor puteri, este fundamental pentru a evita tocmai ca giganți militari precum Rusia — sau China — să poată ceda tentației de a-și extinde teritoriile prin forță. Iar asta afectează Europa, dar și — având în vedere apetitul Kremlinului — alte țări din Asia Centrală aflate în sfera de interes rusesc. În plus, ar putea pune sub semnul întrebării multe alte conflicte de pe alte continente care se mențin într-un statu quo precar doar datorită respectării acestui principiu pe care Washingtonul îl ignoră acum.

«Crimeea este Ucraina», a subliniat Comisia Europeană în ultimele ore, în care a reiterat, de asemenea, că, pentru cei Douăzeci și șapte, «menținerea independenței, integrității teritoriale și suveranității Ucrainei este crucială». Este, de altfel, un principiu consacrat în poziția NATO, din care fac parte majoritatea țărilor UE și chiar SUA: «Aliații nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexările ilegale și ilegitime ale Rusiei, inclusiv anexarea Crimeei», se arată în poziția Alianței Nord-Atlantice cu privire la Ucraina.

«Războiul de agresiune ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei este un atac direct asupra păcii, securității și principiilor pe care s-a fondat Națiunile Unite», a amintit Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Kaja Kallas, într-o declarație pentru Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace. «Acest război evidențiază faptul că statul de drept nu trebuie înlocuit niciodată de legea forței. În multe alte conflicte care devastează Orientul Mijlociu, Sudanul, Yemenul, Republica Democrată Congo și alte locuri, părțile beligerante trebuie să își amintească faptul că până și războaiele au reguli», a subliniat ea.

Odată cu ultimul atac rusesc asupra Ucrainei, cel mai letal suferit de Kiev de vara trecută, cei Douăzeci și șapte își văd confirmate temerile că Rusia nu caută un acord de pace, ci doar să prelungească timpul pentru a-și consolida poziția în perspectiva unor negocieri viitoare. «În timp ce asigură că dorește pace, Rusia a lansat un atac mortal cu rachete asupra Kievului. Asta nu înseamnă căutarea păcii, ci batjocorirea ei», a susținut Kallas pe rețelele sociale. Un mesaj în care, indirect, a respins și noile recriminări ale lui Trump la adresa președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru că nu a acceptat planul propus de Washington.

«Adevăratul obstacol nu este Ucraina, ci Rusia, ale cărei obiective de război nu s-au schimbat», a afirmat din Moldova, o altă țară aflată în vizorul Moscovei. «Rusia trebuie să accepte încetarea totală a focului oferită de Ucraina imediat și necondiționat», a cerut ministrul de Externe, José Manuel Albares, condamnând ultimul atac rusesc în Ucraina. «În timp ce Rusia este ocupată să aleagă ce vrea pentru o încetare a focului, continuă să atace orașe ucrainene», a denunțat președintele lituanian, Gitanas Nauseda, care a asigurat că țara sa va sprijini Ucraina «până la victoria finală». Omologul său francez, Emmanuel Macron, a spus, de asemenea, că nu se poate aștepta ca Zelenski să accepte termenii încetării focului care se negociază între SUA, Rusia și Ucraina în timp ce Kievul, capitala țării, este bombardat. Și i-a cerut președintelui rus, Vladimir Putin, să «nu mai mintă».

În acord cu Bruxelles-ul, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe francez, Christophe Lemoine, a adăugat: «Principiul integrității teritoriale a Ucrainei nu este un punct care poate fi negociat». Macron, la fel ca majoritatea liderilor europeni și reprezentanții de rang înalt ai UE, se vor întâlni sâmbătă la Roma cu Trump, cu ocazia funeraliilor Papei Francisc. Și Zelenski și-a confirmat prezența. Deși nimeni nu a dorit deocamdată să confirme o întâlnire cu americanul, la Bruxelles nu se închide ușa niciunei eventuale «oportunități» de întâlnire în marja evenimentului, într-un moment în care orice efort poate fi decisiv.