Curtea Constituțională va începe în plenul său de săptămâna viitoare deliberările cu privire la legea trans națională

Curtea Constituțională va începe în plenul său de săptămâna viitoare deliberările cu privire la legea trans națională, cu un proiect de hotărâre care aprobă practic întreaga legislație, adoptată în urmă cu doi ani. Dacă acest proiect va fi aprobat, tribunalul va acorda o validare foarte largă legii și reglementării sale privind modificarea în registrul de stare civilă a mențiunii referitoare la sex pe baza voinței persoanei, fără obstacole.

Procesul legislativ al legii a generat tensiuni și o dezbatere profundă în mișcarea feministă, între grupurile parlamentare, în cadrul Guvernului (mai ales între Podemos și PSOE) și în cadrul PSOE însuși. Scandalul s-a încheiat cu plecarea din Guvern a ministrului de atunci Carmen Calvo – contrară normei – și a slăbit-o și pe ministrul Irene Montero. Punctul central al tensiunilor a fost autodeterminarea de gen: ca o persoană să își poată schimba numele și sexul în cartea de identitate doar prin voința sa. PP a argumentat în contestația sa că această abordare a legii trans generează insecuritate juridică. Proiectul de hotărâre motivează că respectiva lege «prevede rectificarea mențiunii în registrul de stare civilă a sexului unei persoane doar atunci când aceasta își manifestă dezacordul cu sexul care i-a fost atribuit la naștere». Echivalarea în exercitarea drepturilor între femeile care au exercitat acest drept și cele care se identifică cu sexul care le-a fost atribuit la naștere – adaugă textul – «este cerută de recunoașterea dreptului de a nu fi discriminat pe motive de condiție trans a persoanei și nu poate fi analizată, în general, ca o discriminare împotriva femeilor, atâta timp cât ne aflăm, în orice caz, în fața unor femei, chiar dacă unele sunt femei trans și altele nu».

În conversațiile anterioare deliberărilor, s-a constatat că examinarea legii pentru egalitatea reală și efectivă a persoanelor trans și pentru garantarea drepturilor persoanelor Lgtbiq+ va necesita mai multe ședințe plenare pentru a soluționa contestația de neconstituționalitate depusă de PP. Prin urmare, magistrații înșiși estimează că în această primă abordare a analizei legii trans nu se va efectua niciun vot, astfel încât contestația va rămâne pe masă, în așteptarea ca dezbaterea să conducă la un consens mai mare.

Surse din cadrul Curții Constituționale indică în acest sens că în contactele preliminare dintre magistrați s-a constatat că există rezerve din partea sectorului progresist al tribunalului – în special din partea magistraților María Luisa Balaguer și Inmaculada Montalbán – față de proiectul de hotărâre elaborat de raportor, magistratul Juan Carlos Campo, din același grup, care are șapte membri. Aceste rezerve, împreună cu probabila opoziție a componenților blocului conservator – format din alți șapte magistrați –, nu ar asigura acum aprobarea rezoluției.

Sursele consultate consideră posibilă refacerea unității în grupul progresist, prin nuanțări ale proiectului de hotărâre, care nu ar afecta neapărat nucleul legii. Propunerea raportorului declară neconstituționale doar două secțiuni ale legii trans care prevăd sancțiuni considerate excesive în cazuri de discriminare pe motive de identitate sexuală.

Contestația PP este respinsă în rest, deși se precizează modul în care trebuie aplicat articolul care interzice modificarea genitală la minori sub 12 ani, «cu excepția cazurilor în care indicațiile medicale cer contrariul pentru a proteja sănătatea persoanei».

Raportul magistratului Juan Carlos Campo insistă în diverse pasaje asupra faptului că funcția Curții Constituționale este de a constata compatibilitatea normelor cu Constituția, fără a intra în aprecieri cu privire la soluții alternative pe care legiuitorul le-ar fi putut propune pentru a garanta drepturile fundamentale. «Odată ce legiuitorul a optat pentru o anumită procedură de rectificare în registrul de stare civilă a mențiunii referitoare la sex pentru a garanta dreptul la intimitate al persoanelor trans, precum și demnitatea personală și libera dezvoltare a personalității lor – afirmă raportul –, nu este permisă diminuarea întregii virtualități practice a acestei proceduri prin nerecunoașterea vreunei eficacități juridice a rectificării în registrul de stare civilă a mențiunii referitoare la sexul persoanei».

Caracter gradual și progresiv

Proiectul de hotărâre aplică acest principiu tratamentului pe care legea îl acordă minorilor. «Legiuitorul – susține raportul – a ținut cont de caracterul gradual și progresiv cu care minorii dobândesc maturitate și capacitate de discernământ și a conceput trei regimuri distincte pentru rectificarea în registrul de stare civilă a sexului persoanelor în funcție de vârstă». Fiecare dintre aceste «regimuri» afectează «persoanele cu vârsta peste doisprezece ani și sub paisprezece ani; persoanele cu vârsta peste paisprezece ani și sub șaisprezece ani; și persoanele cu vârsta peste șaisprezece ani». Textul subliniază în acest sens că «garanțiile care înconjoară procedura în fiecare dintre aceste trei cazuri, precum și măsurile de sprijin și însoțire care sunt oferite minorilor sunt mai mari cu cât vârsta lor este mai mică, înțelegând că cu cât vârsta unei persoane este mai mică, cu atât este mai mică și capacitatea ei intelectuală și emoțională de a înțelege consecințele deciziilor complexe și, prin urmare, sunt mai mari nevoile lor de protecție».

«Indiferent de faptul că alte opțiuni de reglementare ar putea avea, de asemenea, loc în textul nostru constituțional – argumentează proiectul de rezoluție –, măsurile de precauție pe care le introduce legea sunt suficiente pentru a păstra principiul securității juridice, mai ales dacă luăm în considerare importanța secundară pe care acesta o capătă în fața garanției demnității și a liberei dezvoltări a personalității persoanelor trans și a dreptului lor la intimitate personală». În aspectele sale substanțiale, pe scurt, raportul coincide cu criteriul expus de Avocatul Statului, care s-a opus contestației, solicitând respingerea acesteia, înțelegând că legea «nu se face vinovată de niciunul dintre viciile de neconstituționalitate pe care le invocă contestatarii», ci răspunde, în schimb, «unei opțiuni legislative concrete care nu poate fi considerată neconstituțională, oricât de multe alte opțiuni ar permite, de asemenea, atingerea acelorași obiective în cadrul constituțional în vigoare».