Controlul școlilor de către organizații ultrareligioase nu este un fenomen nou

Controlul școlilor de către organizații ultrareligioase nu este un fenomen nou. Se întâmplă deja cu Opus Dei sau Legionarii lui Hristos, printre alții. Dar de ceva timp, alte mișcări le urmează pașii și își fac loc, deși mai subtil, în școlile private sub contract cu statul. Așa cum cele două grupuri menționate nu își ascund afilierea în școlile pe care le controlează, aceste noi mișcări, precum Calea Neocatecumenală sau Comunione e Liberazione, sunt mai ascunse. Însă organizațiile religioase nu sunt singurele interesate să își facă loc în lumea educației; și partide ultra-naționaliste noi, precum Aliança Catalana, văd aici o oportunitate și au preluat deja controlul unui centru din Osona. Cel mai răsunător caz de expansiune a mișcărilor ultrareligioase este Colegiul Mare de Déu del Carme din Terrassa, care în ultimele săptămâni a fost protagonistul unei polemici în urma denunțului unui grup de familii privind o schimbare ideologică a școlii.

Problemele, explică acest grup de părinți, apar ca urmare a schimbării echipei de conducere a centrului, care rămâne în mâinile ordinului Părinților Carmelitani, dar este cooptat Lluís Seguí ca și coordonator pedagogic și Nuno Pitta ca reprezentant al proprietarului, ambii susținători ai unor mișcări catolice precum Comunione e Liberazione și Calea Neocatecumenală, cunoscute sub numele de Kikos. Legătura este menționată pe unele site-uri web ale acestor organizații și «au admis-o la ședința de început de an școlar în fața a sute de persoane», explică familiile. Cu toate acestea, școala neagă și susține că linia ideologică nu s-a schimbat și «rămâne carmelită». De asemenea, priorul provincial al ordinului, Javier Domingo Garmón, are sediul în parohia Santa Joaquima de Vedruna din Barcelona, unde este prezentă și Calea Neocatecumenală.

Ceea ce a trezit alarma în rândul familiilor este virajul spre ceea ce califică drept «extremism religios» și faptul că școala a devenit «evanghelizatoare», în sensul că religia a devenit centrul a tot, de la textele de lectură până la excursii. De asemenea, denunță, așa cum a relatat și acest ziar, comentarii ultra ale unor profesori cu caracter xenofob – «Freddie Mercury a luat SIDA pentru că a meritat-o pentru că era gay» – sau care apără fascismul – «Primo de Rivera era chirurgul de fier pe care Spania îl aștepta» –.

Schimbările s-au concretizat și în înlocuirea unei părți a corpului profesoral și în demiterea directorului, în funcție de două decenii, din cauza «detectării a diverse încălcări grave și culpabile ale obligațiilor sale de muncă, care constituie abateri foarte grave», conform explicațiilor școlii pe site-ul său web. Directorul a anunțat că va da în judecată școala pentru «concediere abuzivă». Centrul admite, de asemenea, că a angajat opt profesori noi în care s-a căutat «alinierea cu proiectul educațional și valorile școlii» și că unii dintre acești profesori predau lecțiile în spaniolă.

De asemenea, responsabilii centrului au trimis o scrisoare familiilor negând îndoctrinarea și schimbările ideologice, în timp ce priorul provincial al carmeliților, Javier Domingo Garmón, a făcut același lucru, apărând echipa actuală și acuzând familiile că nu vor să se întâlnească. Atât școala, cât și un grup de 150 de familii au pus problema în mâinile avocaților, iar părinții au solicitat o întâlnire formală cu priorul, deoarece consideră că «nu este conștient în ce mâini a lăsat școala», explică Miquel Morales Sabalete, avocatul care îi reprezintă.

În paralel, familiile au adunat și prezentat o serie întreagă de dovezi Departamentului de Educație, care investighează cazul de o lună. Se limitează să explice că «continuă să analizeze plângerile primite». Familiile speră că Educația le va oferi o soluție, și rapidă, deși sunt conștiente că cazul lor este inedit și nu se încadrează în protocoalele existente, după cum admit după ce s-au întâlnit cu Serviciile Teritoriale.

Precedentele, dar cazul Terrassa are precedente

Conform unei investigații realizate de Джерело новини și SER Catalunya, Lluís Seguí și mișcarea Comunione e Liberazione au preluat deja alte colegii. Seguí, prin intermediul Fundației Educat, a achiziționat Liceu Politècnic din Rubí în 2012. Șase ani mai târziu, când a mutat aria de educație secundară (ESO) în Sant Cugat, rupând afilierea cu etapa primară, a decis să achiziționeze colegiul Santa Isabel din acest oraș, doar de primar, care pierdea elevi și proprietate a unor călugărițe franciscane în vârstă care căutau să dea continuitate proiectului, explică foști membri ai centrului. «Schimbările s-au observat rapid: s-a schimbat firma de catering, activitățile extrașcolare, responsabilul de pastoral, preotul… Și au pus oameni de-ai lor. Au intrat și mulți profesori noi», își amintește o mamă. Și continuă să relateze schimbările: «Erau multe teme pentru acasă, totul era memorare și au scos lucrările în grup și tot ce implica să fii critic. Ideea este că copiii nu știu nimic și profesorii sunt cei care spun ce trebuie să știe».

De asemenea, adaugă că se făceau comentarii clasiste și că religia a devenit centrul a tot. «Au schimbat manualele cu material propriu și au introdus lecturi obligatorii cu o puternică încărcătură religioasă, precum La petita venedora de llumins, în care o fată vrea să moară pentru a ajunge la Dumnezeu». Ca și în cazul Terrassa, responsabilii centrului au admis și ei oral legătura cu Kikos sau Comunione e Liberazione, deși în documentele oficiale se definesc drept «școală laică de inspirație creștină». «Ne-au spus că sunt laici pentru că nu aparțin niciunei congregații religioase, dar altceva este ceea ce ar face după aceea», subliniază această mamă.

Seguí nu a dorit să facă declarații despre acest caz sau despre cel din Terrassa. Această mamă explică faptul că schimbările au generat «multă agitație» printre familiile de la Santa Isabel. «Un grup de aproximativ douăzeci de familii au plecat în următorul an școlar, altele au încercat, dar nu au reușit să obțină un loc». S-au plâns și Primăriei din Sant Cugat, care nu a explicat demersurile pe care le-a făcut în acest caz.

Noua orientare a provocat, de asemenea, diviziune în rândul corpului profesoral. «Încântau cu un discurs intelectual care a convins pe mulți, dar cei care se îndoiau erau îndepărtați, hărțuiți și ridiculizați», explică o fostă profesoară, care își amintește și comentarii xenofobe la adresa elevilor de origine imigrantă și apariția simbolisticii spaniole în clase și printre noii profesori.

Situația s-a repetat și la Liceu Politècnic din Rubí, pentru care UGT a cerut în mod infructuos deschiderea unui dosar la Educație. «Profesorii au trăit-o ca pe un coșmar, cu multe presiuni. În plus, conducerea avea o modalitate foarte subtilă de a trimite mesaje homofobe sau care relativizează franchismul, o fac în mod discret, pentru a nu lăsa urme», asigură un reprezentant al sindicatului.

Surse din sectorul învățământului privat sub contract cu statul asigură că aceste mișcări ultrareligioase știu în ce centre să se concentreze: «Se uită la școli mici, fără o congregație puternică în spate, astfel încât sunt mai slabe și vulnerabile în fața cântecelor de sirenă ale unor mișcări». Surse cunoscătoare ale sectorului educațional adaugă că școlile private sub contract cu statul pot alege tendința ideologică pe care o doresc, iar legea le protejează. «Altceva este dacă fac elogiul franchismului, atunci da, trebuie investigat; dacă este vorba de un profesor, trebuie remediat, dar dacă este vorba de întregul centru, atunci ar trebui revizuit contractul», adaugă aceste surse. Iar despre familii, asigură că au dreptul să schimbe centrul «și că administrația trebuie să faciliteze această schimbare».

Asta s-a întâmplat tocmai la școala Llissach din Santpedor, care, alături de La Gleva din Les Masies de Voltregà, reprezintă precedentul anterior al școlilor vallesane. Acum două decenii, aceste două centre erau gestionate de Jordi Bosch, fratele unuia dintre fondatorii Societat Civil Catalana și fiul unui cunoscut fascist și militanți ai Fuerza Nueva, după cum adaugă Xavier Rius, jurnalist și scriitor specializat în extrema dreaptă. În prezent, în fruntea acestor centre se află Ferran Riera, membru al Comunione e Liberazione (la fel ca Bosch). Acum un deceniu, centrul a trăit, de asemenea, un conflict cu mai multe familii, care s-a încheiat cu transferul a 13 elevi, la mijlocul anului școlar, într-un alt centru, într-o operațiune pe care Educația a autorizat-o «ca măsură extraordinară», după cum a relatat Regió 7.

Rius explică faptul că liderilor ultraconservatori le pasă de controlul școlilor, deoarece este o modalitate «de a-și difuza mesajul și de a continua să creeze adepți». «În ultima vreme se văd tineri ultra și neonaziști purtând o cruce, ceva de neconceput până acum, deoarece erau mișcări nelegate de religie».

Aliança se instalează în Sant Julià

Extrema dreaptă catalană și independentistă a făcut și ea o mutare, în acest caz, pentru a controla școala El Roser, în Sant Julià de Vilatorta. Centrul a anunțat în 2022 că își închide porțile, dar a fost salvat de Fundația Puig i Cunyer, controlată de Eduard Llaguno și Maiol Sanaüja, doi dintre fondatorii Aliança Catalana, după cum a avansat Nació Digital. Surse cunoscătoare ale cazului explică faptul că cei doi tineri și-au exprimat la momentul respectiv interesul de a intra în lumea educației, deși își amintesc că școala are și un patrimoniu important în terenuri.

Sant Julià este un sat cu case unifamiliale care funcționează ca un cartier bogat din Vic, dar spre deosebire de alte municipii mari din apropiere, are un indice foarte scăzut de imigrație (5%), față de 30% în Vic sau 25% în Manlleu. Acest lucru face ca școala să fie atractivă pentru familiile care caută centre fără migranți, într-o zonă în care ideologia catalanistă xenofobă s-a înrădăcinat în mod tradițional (aici s-a născut Plataforma per Catalunya, iar Aliança a fost a treia forță cea mai votată în Sant Julià la ultimele alegeri catalane).

Cu toate acestea, familiile de la școală subliniază că «schimbarea a fost pozitivă» și că nu observă nicio schimbare politică. «Înainte, El Roser era o școală închisă, nu se deschideau porțile; acum organizăm evenimente comune cu alte colegii», explică Judit Fontanet, președintele AFA.