În Roma, iluzia optică a Papei Francisc

În Roma există o stradă cu vedere spre bazilica San Pietro, unde distanța față de punctul de observație este invers proporțională cu percepția proximității. Adică, cine se îndepărtează va vedea cupola cea mai recognoscibilă a arhitecturii ecleziastice din ce în ce mai mare. Și invers. Iluzia optică, foarte sugestivă pentru a improviza metafore despre puterea papală, poate fi experimentată pe strada Nicolò Piccolomini, dedicată unui arhiepiscop din secolul al XV-lea. Unul dintre pereții săi a fost împodobit săptămâna trecută cu o pictură murală a artistei urbane Laika 1954, în care Papa Francisc trece în revistă lista participanților la înmormântarea sa și se întreabă: «Și pe aceștia cine i-a invitat?».

Această operă, publicată pe Instagram și reprodusă pe scară largă în alte rețele sociale, ridică o reflecție asupra unui eveniment, moartea unui Pontif, care este eminamente politic. Numele care provoacă perplexitatea lui Jorge Mario Bergoglio sunt foarte disparate — între mandatarul ultradreptei argentiniene, Javier Milei, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, există un abis —, dar intenționează să reprezinte compatibilitatea redusă a valorilor ultimului Papă cu noua ordine mondială. Niciunul dintre protagoniștii săi nu vrea să piardă, totuși, rămas bunul. Vaticanul a fost în ultimele zile locul ideal pentru puterea globală, chiar cu prețul impugnării istoricului de critici, uneori insulte, împotriva lui Francisc. ADIO Cu profundă durere aflu în această dimineață tristă că Papa Francisc, Jorge Bergoglio, a murit astăzi și se odihnește deja în pace. În ciuda diferențelor care astăzi sunt minore, a-l fi cunoscut în bunătatea și înțelepciunea sa a fost o adevărată onoare pentru mine.… pic.twitter.com/3dPPFoNWBr— Javier Milei (@JMilei) 21 aprilie 2025

Cel mai flagrant caz este cel al lui Milei însuși. Economistul din Buenos Aires și-a exprimat luni «durerea profundă» pentru moartea argentinianului. «În ciuda diferențelor care astăzi sunt minore, a-l fi cunoscut în bunătatea și înțelepciunea sa a fost o adevărată onoare pentru mine», a scris el pe X. În februarie 2024, președintele a călătorit în Italia, l-a îmbrățișat pe Pontif și amândoi au glumit despre tunsoarea sa. Jurnalistul și scriitorul Martín Caparrós a respins ipocrizia acelei fotografii: «Cum reușim să credem persoane care îi spun cuiva ce i-a spus Milei Papei și doi ani mai târziu se îmbrățișează râzând?». Ceea ce îi spusese a curs din nou ca praful de pușcă în ultimele zile: trecutul peronist al lui Bergoglio i-a adus titlul de «reprezentant al malignului pe Pământ». A trecut timpul și săptămâna trecută l-a calificat într-un interviu radiofonic drept «cel mai important argentinian din istorie». Cum reușim să credem persoane care îi spun cuiva ce i-a spus @JMilei lui @Pontifex_es și doi ani mai târziu se îmbrățișează râzând? Tot ce ni se întâmplă este «vina noastră». pic.twitter.com/s63lP9QtFO— Martín Caparrós (@martin_caparros) 11 februarie 2024

​​Donald Trump este un alt lider care, împreună cu italienii Matteo Salvini și actualul ministru de interne, Matteo Piantedosi, apar pe lista de invitați a graffiti-ului. Discursul președintelui Statelor Unite este foarte departe de ceea ce apăra Francisc, în special în materie de migrație. Cu o zi înainte de deces, magnatul republican a difuzat felicitări neobișnuite de pe rețeaua sa socială, Truth, amplificate ulterior de contul oficial al Casei Albe, care spuneau: «Paște fericit tuturor, inclusiv nebunilor de stânga radicală care…». Și acolo a început lista de săgeți către rivalii săi, transformând sărbătoarea într-o ocazie mai mult pentru prozelitism. Sâmbătă a profitat de prezența sa la înmormântare pentru a vorbi singur cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Fotografia a făcut înconjurul lumii. La antipod ideologic, omologul columbian al lui Trump, Gustavo Petro, și-a amestecat omagiul cu o disertație despre cei 80 de ani de la eliberarea Italiei de nazifascism. An Easter Greeting from Donald J. Trump, 45th and 47th President of the United States:"Happy Easter to all, including the Radical Left Lunatics who are..." pic.twitter.com/9wcX2gkHr5— The White House (@WhiteHouse) 20 aprilie 2025

În unele bârfe conservatoare venezuelene se auzeau, de asemenea, reproșuri la adresa lui Francisc pentru că nu a fost atât de critic cu chavismul pe cât a fost cu regimul lui Daniel Ortega și Rosario Murillo. Cert este că atât Nicolás Maduro, cât și cuplul de lideri nicaraguani au profitat de moartea lui Bergoglio pentru propaganda lor. Succesorul lui Hugo Chávez a încercat să-și însușească figura afirmând că «a apărat poporul Venezuelei în fața agresiunii imperiului de serviciu». Fiecare cu retorica sa, toți l-au transformat pe Papa în ceea ce doreau să fie în fiecare moment. Un Papa pentru mine, altul pentru tine. Astăzi este 25 aprilie, o altă revoluție din aprilie, ziua eliberării Italiei cu ajutorul armat al poporului italian: partizanii Libertății: catolici, socialiști, anarhiști și comuniști uniți, care au pus capăt fascismului lui Mussolini și Hitler. Eu sunt cetățean…— Gustavo Petro (@petrogustavo) 25 aprilie 2025