Comunitatea Madrid se confruntă luni cu prima grevă generală în educație din ultimii 12 ani

Comunitatea Madrid se confruntă luni cu prima grevă generală în educație din ultimii 12 ani, la care sunt chemați elevi, profesori și personalul administrativ și de servicii de la grădiniță până la universități, din cauza «avansului procesului de dezmembrare» a educației publice și a «atacurilor Guvernului Isabel Díaz Ayuso», conform organizatorilor.

Sub sloganul «Să salvăm educația publică», această grevă generală în educație, care nu a mai fost convocată în regiune din 2013, își propune să fie «istorică», deși sindicatele organizatoare sunt minoritare — CGT, CNT, STEM, Solidaridad Obrera și Menos Lectivas — și ar putea fi amplificată în universități din cauza respingerii noii legi regionale care, spun ei, «va reduce finanțarea și autonomia universitară».

În atmosfera generală este prezentă tensiunea pe care comunitatea educațională o menține de luni de zile cu Consiliul Educației, Științei și Universităților, atât în negocierile pentru reducerea orelor de predare și îmbunătățiri salariale pentru profesorii din învățământul obligatoriu, cât și pentru finanțarea celor șase universități publice din Comunitatea Madrid (Complutense, Autónoma, Carlos III, Politécnica, Rey Juan Carlos și Alcalá).

În ciclurile non-universitare, platforma Menos Lectivas face apel la grevă luni și marți din cauza «nemulțumirii» față de acordul semnat de Consiliul Educației și sindicatele Mesei sectoriale — CC OO, ANPE, CSIF și UGT —, care au acceptat «niște firimituri» pe care, spun ei, jumătate dintre profesorii consultați în referendum le resping.

Acest acord reduce de la 20 la 19 orele de predare ale profesorilor din învățământul secundar începând din septembrie și la 18 în anul școlar 2028/29.

Mai mult, Menos Lectivas solicită «scăderea numărului de elevi per clasă» la toate nivelurile, «reducerea orelor de predare în învățământul primar», o atenție mai mare acordată diversității și încetarea «segregării crescânde».

La revendicările universitare s-a alăturat vineri și CC OO, care a numit situația drept «strangulare bugetară» și a susținut mobilizarea de luni.

«Subfinanțarea universităților se menține de mai bine de 15 ani și le duce într-o situație de deteriorare care pune în pericol funcționarea lor normală», au asigurat într-un comunicat.

În schimb, pentru consilierul madrilen pentru educație, Emilio Viciana, «nu există motive» pentru această grevă și este «regretabil să folosești educația în scopuri politice».

Pe lângă semnarea recentă a unui acord sectorial cu marile sindicate din învățământul non-universitar, consiliul «lucrează deja cu rectorii universităților publice pentru a crea un model de finanțare».

Dintre universități, Complutense (UCM) este singura care a convenit asupra unor servicii minime pentru a asigura accesul la «spații și clădiri» în campusurile Moncloa și Somosaguas celor care decid «în mod liber să nu susțină greva».

Este universitatea unde cei mai mulți decani și-au exprimat sprijinul pentru grevă, cel puțin 15.

La ora 18.00, un marș unitar între ciclurile non-universitare și cele universitare va porni de la Atocha spre Sol, convocat de aproximativ douăzeci de organizații, inclusiv sindicate, colective studențești și profesori.

Va fi a doua manifestație din acest an care va uni toate nivelurile de învățământ, după cea din 23 februarie, la care au participat aproximativ 25.000 de persoane, conform Delegației Guvernului.

În cursul serii va avea loc o ocupare a sediului universității Autónoma, a treia din 7 aprilie, când 400 de studenți s-au baricadat în Complutense, pe lângă aproximativ 90 de persoane la Carlos III joia trecută.

Pe fațada Facultății de Științe Fizice a UCM a fost desfășurat un mural pentru a cere o «universitate publică cu investiții în calitate».

Mobilizările răspund la «două motive fundamentale: asfixierea economică a universităților și atacul frontal» pe care îl va reprezenta Legea Învățământului Superior (Lesuc), despre care se cunoaște doar un proiect până în prezent și pe care Guvernul regional îl negociază cu rectorii.

Proiectul de lege stârnește «îngrijorare» în campusuri, asigură UAM por la Pública.

Reducerea finanțării publice la 70% obligă universitățile să obțină restul de 30% din surse externe, cum ar fi «fonduri de investiții», crescând ponderea companiilor în deciziile consiliilor sociale care vor putea numi un auditor și «vetoua bugetul» unei universități, adaugă aceștia.

Reglementarea comună a învățământului superior «estompează studiile universitare, tratamentul și natura lor diferită».

Punerea în comun a infrastructurii universităților publice ar putea fi «rentabilizată» de cele private, care sunt suprareprezentate în lege, potrivit UCM por la Pública.