Cónclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc

Cónclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc va începe miercuri, 7 mai, după cum a confirmat sala de presă a Vaticanului. Aceasta este cu două zile mai târziu decât prima dată posibilă, 5 mai, ceea ce indică dorința cardinalilor de a extinde discuția și de a avea mai mult timp pentru a dezbate viitorul Bisericii. Decizia a fost luată de Colegiul Cardinalilor în a cincea congregație generală a cardinalilor, desfășurată în această dimineață începând cu ora 9:00 și care a durat trei ore și jumătate. Aceste adunări, care servesc la pregătirea conclavului și unde purpuriii intervin liber pentru a-și exprima opiniile, sunt decisive pentru a dezbate direcția pe care trebuie să o ia Biserica și ce profil ar trebui să aibă noul pontif. După funeraliile Papei Francisc de sâmbătă, această săptămână reprezintă linia dreaptă pentru alegerea succesorului său și de aceea se aștepta ca deja luni cardinalii să înceapă prin a clarifica cea mai elementară chestiune, data conclavului.

Conform reglementărilor vaticane privind sediul vacant, actualizate de Ioan Paul al II-lea în 1996, acesta trebuie să înceapă nu mai devreme de 15 zile de la moartea pontifului și nici mai târziu de 20 de zile. Jorge Mario Bergoglio a decedat pe 21 aprilie, ceea ce plasa intervalul între 5 și 10 mai. Cu toate acestea, era o normă gândită pentru alte vremuri, când deplasările necesitau multe zile pentru cardinalii care trebuie să sosească din țările cele mai îndepărtate — de data aceasta, cel care face cea mai lungă călătorie este cardinalul Dew, din Wellington, Noua Zeelandă, cu o călătorie de aproximativ 40 de ore și mai multe escale aeriene—. Cu toate acestea, o dispoziție adăugată de Benedict al XVI-lea în 2013, cu puțin timp înainte de a demisiona, permite intrarea anticipată în Capela Sixtină dacă toți cardinalii cu drept de vot se află deja la Roma.

În acest moment, cardinalii electori ―cu vârsta sub 80 de ani― sunt 134, dintr-un total de 135. Săptămâna trecută se vehiculase cifra de 133, deoarece existau două renunțări din cauza bolii, cea a spaniolului Antonio Cañizares și a bosniacului Vinko Puljic. Cu toate acestea, arhiepiscopia de Sarajevo a anunțat că Puljic și-a revenit și medicii i-au dat permisiunea de a călători la Roma. Pentru cardinalul bosniac, în vârstă de 79 de ani, acesta va fi al treilea conclav, deoarece a participat deja la cele din 2005 și 2013. La congregația generală anterioară, desfășurată vineri, au participat 149 din cei 252 de purpurii, deoarece toți sunt invitați să participe, atât cei care vor intra în conclav, cât și cei cu vârsta peste 80 de ani care vor rămâne afară, care sunt 117. Dar la funeralii au participat deja 220, semn că sunt deja aproape toți la Roma și, prin urmare, încep discuțiile decisive.

Cert este că nu era nici mult spațiu pentru a anticipa intrarea în conclav, deoarece novendiali (din latinul novem dies), cele nouă zile de doliu după funeralii, celebrate sâmbătă, se extind până duminica viitoare, 4 mai. În acea zi va avea loc ultima slujbă în memoria lui Francisc, la ora cinci după-amiaza, oficiată de cardinalul francez Dominique Mamberti, protodiaconul colegiului de cardinali. Cu data conclavului deja fixată în calendar și aproape toți cardinalii la Roma, congregațiile generale capătă definitiv o intensitate pe care nu o aveau săptămâna trecută. În aceste zile se decide noul Papă și se conturează candidații finali. Începând de luni, vor avea loc deja două întâlniri, una dimineața și alta după-amiaza.

Ultimele două conclavuri, în 2005 și 2013, au durat doar 24 de ore, cu 4 și respectiv 5 voturi, dar de data aceasta nu este exclus să fie mai lung, având în vedere dezorientarea colegiului cardinaliciu: este cel mai numeros conclav din istorie, cu 133 de purpurii; cel mai internațional, cu reprezentanți din 71 de țări care nu se cunosc bine între ei; și, în plus, pontificatul lui Bergoglio a lăsat o mare diviziune internă. Cardinalii intră în Capela Sixtină după-amiaza pentru o primă votare, care este decisivă, deoarece face prima fotografie a situației și permite numărarea sprijinului real al fiecărui candidat. Din acest motiv, prima noapte este unul dintre momentele cheie ale alegerii, deoarece se concretizează mișcările de voturi care pot debloca scrutinul. În 2005 și 2013 s-a rezolvat a doua zi. În 1978, când a fost ales Ioan Paul al II-lea, cele două blocuri principale, progresiste și conservatoare, s-au ciocnit fără soluție și a trebuit să se caute un candidat alternativ de consens. De aceea, conclavul a durat mai mult și a necesitat 8 voturi. De data aceasta, scenariul face să ne gândim la o alegere similară și, poate, o surpriză similară.