Curtea Constituțională a Spaniei admite spre examinare recursul lui Jordi Turull împotriva neaplicării legii amnistiei

Curtea Constituțională a Spaniei a admis spre examinare recursul depus de fostul consilier al Generalitat și secretar general al Junts, Jordi Turull, împotriva deciziilor prin care Curtea Supremă a refuzat aplicarea legii amnistiei. Turull a fost grațiat de Guvern în iunie 2021, dar Curtea Supremă a considerat în două hotărâri că legea ulterioară a amnistiei nu i se aplică, deoarece în legătură cu procés-ul a săvârșit o infracțiune de delapidare, care implică pedeapsa de inabilitare pe care încă o execută. Teza Curții Supreme este că liderii independențiști condamnați pentru această infracțiune au obținut un beneficiu prin delapidarea banilor publici pentru a încerca să-și pună în aplicare planurile, pe care altfel ar fi trebuit să le finanțeze din propriul patrimoniu. Turull, la rândul său, susține în recursul care a fost admis spre examinare de către organul de garanții că Sala Penală care l-a condamnat a recurs, prin neaplicarea legii amnistiei, la «o interpretare imprevizibilă, extravagantă și analogică» a acestei norme.

Decizia Curții Constituționale de a accepta cererea de protecție constituțională a lui Turull se bazează pe faptul că «a apreciat în recurs o importanță constituțională specială, deoarece ridică o problemă sau afectează o fațetă a unui drept fundamental asupra căruia nu există doctrină a acestei curți». Aceeași rezoluție adaugă că problema ridicată de neaplicarea legii organice a amnistiei «pentru normalizarea instituțională, politică și socială a Cataloniei» transcende cazul concret «deoarece ar putea avea consecințe politice generale». Turull, la rândul său, consideră că deciziile Curții Supreme constituie o încălcare a principiului legalității penale (articolul 25.1 din Constituție) și a dreptului la protecție judiciară efectivă (articolul 24.1 din același text).

Secretarul general al Junts a solicitat, de asemenea, Curții Constituționale suspendarea pedepsei de inabilitare pe care o execută. Cererea de protecție constituțională prevede ca această suspendare să fie în vigoare pe durata de timp necesară tribunalului pentru a pronunța o sentință în acest caz. Organul de garanții, la rândul său, a exclus suspendarea executării acestei pedepse ca măsură provizorie, deoarece «nu apreciază urgența excepțională la care se referă articolul 56.6 din Legea organică a Curții Constituționale, care ar justifica adoptarea sa inaudita parte de formă nemotivată». În paralel, s-a convenit «formarea unei piese separate adecvate pentru a se pronunța asupra suspendării», deja cu audierea părților din proces, și a acordat reclamantului și Ministerului Public un termen de trei zile pentru a face observații.

Recursul lui Turull este al patrulea privind neaplicarea legii amnistiei liderilor procés-ului, pe care Curtea Constituțională l-a admis spre examinare. În februarie trecut, tribunalul a acceptat deja cererile de protecție constituțională ale fostului vicepreședinte al Generalitat și lider al ERC, Oriol Junqueras, și ale foștilor consilieri Raül Romeva și Dolors Bassa. Toți trei consideră în contestațiile lor că refuzul Curții Supreme de a le aplica legea amnistiei constituie o încălcare a dreptului lor fundamental de a primi protecție judiciară efectivă, considerând că Curtea Supremă nu ar fi trebuit să excludă din iertare faptele procés-ului pe care le-a considerat infracțiune de delapidare. Recurenții susțin că legea amnistiei este o normă în vigoare, aprobată de Parlament, și căreia trebuie să i se aplice prezumția de constituționalitate până când organul de garanții nu soluționează contestațiile depuse.