Social-democrații germani au înlăturat miercuri ultimul obstacol pentru ca săptămâna viitoare, pe 6 mai, creștin-democratul Friedrich Merz să fie investit cancelar în Bundestag.

Partidul Social-Democrat (SPD), într-un vot între membrii săi, a aprobat cu o majoritate de 84,6% contractul de coaliție cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și partidul său soră bavarez, Uniunea Social-Creștină (CSU). Lars Klingbeil, copreședintele SPD și șeful grupului parlamentar, va fi vicecancelar și ministru de Finanțe, conform dezvăluirilor secretarului general al partidului, Matthias Miersch, la anunțarea rezultatelor votului. Social-democratul Boris Pistorius va continua, previzibil, în funcția de ministru al Apărării, pe care o ocupa în guvernul anterior, și va fi esențial în contextul reînarmării militare. Membrii SPD – care a obținut cel mai slab rezultat din istoria sa la alegerile din 23 februarie – au aprobat cu un «da» hotărât acordul cu Merz. Însă participarea scăzută, de 56%, arată entuziasmul scăzut pe care îl stârnește noul guvern, un sentiment pe care îl împărtășesc și creștin-democrații. «Nu este momentul pentru euforie», a spus luni Merz într-un congres al CDU, la Berlin, în care acest partid a aprobat prin aclamație contractul de coaliție. Liderul creștin-democrat și-a prezentat în congres miniștrii, o echipă care combină oameni fideli partidului și figuri provenite din sectorul privat, dar fără adevărate «prime spade» sau vedete. Executivul CSU făcuse același lucru cu câteva zile înainte.

Rezultatul votului electronic în SPD, organizat între 15 și 29 aprilie, va permite ca lunea viitoare acest partid să semneze solemn contractul de coaliție cu CDU și CSU, formațiuni care au condus opoziția față de guvernul SPD în legislatura trecută și au fost rivalii săi în campania electorală. În aceeași zi, social-democrații vor dezvălui ceilalți șase miniștri, pe lângă Klingbeil. Marți, 6 mai, Bundestag-ul va celebra investirea lui Merz, care va succeda în funcție social-democratului Olaf Scholz, cancelar din decembrie 2021. Noul cancelar va călători a doua zi la Paris și la Varșovia pentru a transmite semnalul că Germania «s-a întors» în centrul politicii europene după o legislatură în care, în opinia sa, prima economie a continentului, și cea mai populată țară, a menținut un profil discret. De asemenea, prevede o călătorie la Kiev.

Între timp, se cunosc primele numiri din cercul cel mai apropiat al lui Merz. Actualul ambasador german la UE, Michael Clauß, va fi consilierul său pentru politica europeană, un semn al priorității sale. Jurnalistul Stefan Kornelius, până acum șeful secției Politică a cotidianului de centru-stânga Süddeutsche Zeitung și biograf al fostului cancelar Angela Merkel, va fi purtătorul de cuvânt al Guvernului. Merz va prelua puterea în plină stagnare economică și criză industrială, pe de o parte, și instabilitate geopolitică pe de altă parte. Pe plan intern, cancelarul va înfrunta avansul unei extreme drepte puternice. Alternativa pentru Germania (AfD) este deja prima forță de opoziție după alegeri, iar unele sondaje indică faptul că, dacă s-ar organiza acum din nou alegeri, ar fi cel mai votat partid, înaintea CDU/CSU.

Coaliția lui Merz va avea o marjă de manevră financiară excepțională, datorită adoptării, în martie, a unei reforme constituționale care va permite Germaniei să-și mărească îndatorarea până la un trilion de euro, sau mai mult. În negocierile de coaliție, SPD a reușit să obțină același număr de ministere ca CDU, șapte, și să atenueze unele dintre propunerile mai conservatoare ale creștin-democraților. A reușit acest lucru, deși la alegeri a ieșit pe locul al treilea, cu 16,4% din voturi, în spatele AfD. La votul social-democrat asupra coaliției, un document de 144 de pagini, puteau participa cei 358.000 de membri ai partidului. În ciuda participării de 56% și în ciuda criticilor din partea Tineretului partidului, 84,6% din voturile favorabile reprezintă un rezultat notabil, superior celui din votările anterioare. În 2013, 76% dintre membri au aprobat marea coaliție cu Merkel. În 2018, cifra a fost de 66%. Dar în ambele cazuri participarea a fost mai mare: în jur de 78%.