Candidati pentru functia de Papa

Există o listă lungă de candidați la funcția de Papă pentru conclavul care începe miercurea viitoare, 7 mai, dar niciunul nu este complet clar, într-un tablou general de dezorientare – cel puțin oficial lipsesc doar patru cardinali din cei 133 de electori care trebuie să ajungă la Roma. Situația se complică și mai mult deoarece nu doar că tuturor favoriților li se găsesc defecte și obiecții, ci au și început manevrele de discreditare împotriva lor, ceva obișnuit în războiul murdar din zilele premergătoare conclavului.

Cardinalul italian Pietro Parolin, până acum secretar de stat și care reprezintă o anumită continuitate a lui Francisc, dar cu o restabilire a ordinii, este principalul obiectiv. Până acum se lăsau să cadă critici și reproșuri: dorință de protagonism deoarece la funeralii a primit șefi de stat și de guvern, deși nu mai ocupă funcția; că nu a ieșit foarte bine în cazul Becciu, scoțând în ultimul moment scrisorile Papei care ratificau interdicția cardinalului sard de a intra în conclav; și, mai în profunzime, că este responsabil pentru controversatul acord secret dintre China și Sfântul Scaun, pe care sectorul mai conservator îl consideră o absurditate. Noutatea din ultimele ore este că s-a trecut la unul dintre cele mai clasice zvonuri otrăvitoare: că nu este bine cu sănătatea. În timpul după-amiezii de joi, în mass-media conservatoare italiană a circulat vestea că Parolin a suferit o leșin ziua precedentă, un episod de tensiune arterială crescută, la finalul congregației generale a cardinalilor. Vaticanul a dezmințit acest lucru vineri, prin intermediul directorului sălii de presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni.

Ceva asemănător s-a întâmplat în timpul conclavului din 2013 cu Jorge Mario Bergoglio, după cum a povestit el însuși: avea deja un număr bun de voturi și un cardinal a mers în camera lui să-l întrebe dacă este adevărat că are un singur plămân. El a clarificat că îi lipsește doar partea superioară a plămânului drept, extirpată în tinerețe, și că asta nu i-a cauzat niciodată probleme. «Ce manevre de ultimă oră!», a bufnit interlocutorul său când a plecat.

Un alt țintă a fost cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle, care se clasifică printre cei apropiați lui Francisc, în tabăra reformistă. Despre el se comenta uneori la Roma, cu un râs, că cântă foarte bine, dar restul nu prea. Doar cei mai bine informați știau de ce, până când a devenit viral în aceste zile un videoclip din 2019 cu cardinalul cântând Imagine, de John Lennon, foarte motivat, pe o scenă în timpul unei concentrări de tineri. Dincolo de cei cărora nu li se pare bine ca un cardinal să facă aceste lucruri, s-a observat subtil că celebra melodie are o strofă care spune: imaginează-ți o lume fără religie (… and no religion too). Dar s-a clarificat și faptul că Tagle a cântat o versiune redusă a piesei și a sărit peste aceste versuri. În orice caz, împotriva lui Tagle există o obiecție mai serioasă: gestionarea sa proastă a Caritas Internationalis, pe care a prezidat-o din 2015 până în 2022, până când a fost demis de Papă în urma unui audit care a detectat numeroase probleme.

Interesant la știrea despre Parolin este că a pornit de la un portal ultracatolic din Statele Unite, Catholicvote, care se prezintă drept «Principala organizație catolică de apărare a Statelor Unite. Conducând lupta pentru credință, familie și libertate». De mult timp, cea mai mare ofensivă împotriva lui Francisc, și acum împotriva celor care pot fi considerați adepții săi, provine din cercurile catolice mai tradiționaliste din Statele Unite. Este faimoasă o frază a Papei din 2019, când într-o călătorie în Mozambic jurnalistul francez Nicolas Senèze i-a dăruit cartea pe care tocmai o publicase, Cum America vrea să schimbe Papa, în care descrie conspirațiile extremei drepte catolice din SUA. «Pentru mine este o onoare să fiu atacat de americani», a exclamat Bergoglio.

În 2018, o organizație din SUA numită Grupul pentru o Guvernare Mai Bună a Bisericii a lansat o operațiune numită Red hat report (Raport biret roșu), pentru a elabora rapoarte despre secretele murdare ale fiecărui cardinal, cu acuzațiile pe care le găseau de abuzuri sau corupție. Scopul, ulterior, era rescrierea profilurilor Wikipedia ale fiecărui purpurat, după cum a dezvăluit un articol din revista progresistă americană National Catholic Reporter. «Dacă am fi făcut-o mai devreme, nu l-am mai fi avut pe Francisc», s-au lamentat responsabilii săi, care l-au indicat în mod expres pe Parolin, «o rușine pentru Biserică», drept unul dintre principalii săi adversari.

În lumea conservatoare din SUA a apărut și în decembrie un portal, bine făcut și cu informații bune, numit The College of Cardinals Report, cu o fișă a fiecărui cardinal. Scopul, în cel mai numeros conclav din istorie, cu cardinali din 71 de țări care nu se cunosc bine, este de a le facilita să știe cine este cine: conține un tabel sintetic unde se poate vedea dintr-o privire poziția fiecăruia în problemele doctrinare și liturgice care îi alarmează pe cei mai tradiționaliști (pentru, contra, ambiguă):

• hirotonirea femeilor ca diacon;
• binecuvântarea cuplurilor homosexuale;
• celibatul preoțesc;
• împărtășirea divorțaților recăsătoriți;
• liturghia în latină;
• schimbările climatice…

În tabel nu este inclus scandalul pedofiliei.

Tocmai despre abuzurile asupra minorilor a apărut o altă critică dură împotriva lui Parolin și Tagle din partea organizației de denunțare a abuzurilor Bishop Accountability, cu sediul în SUA. Fondată în 2003, gestionează cea mai mare bază de date din lume cu clerici acuzați de pedofilie. Într-o conferință de presă la Roma vineri, co-directoarea sa, Anne Barrett Doyle, a acuzat ambii cardinali că nu au făcut nimic în lupta împotriva scandalului. Reproș pe care în cazul lui Parolin l-a ridicat la «obstrucționarea justiției», pentru că a refuzat, ca secretar de stat vatican, să colaboreze cu autoritățile judiciare din țări precum Australia, Regatul Unit sau Chile atunci când au solicitat documente și arhive Sfântului Scaun. «Niciun funcționar eclesiastic din lume nu a jucat un rol atât de central în menținerea ascunsă a informațiilor despre infracțiunile sexuale din Vatican ca cardinalul Parolin», a afirmat Barrett Doyle. În ceea ce îl privește pe Tagle, organizația indică faptul că Biserica din Filipine se află încă într-o «epocă întunecată» de negare și ignorare a problemei. Barrett Doyle a subliniat că nici arhiepiscopia de Manila, pe care Tagle a prezidat-o din 2011 până în 2019, nici conferința episcopală filipineză, nici măcar nu au încă un document de bază cu linii directoare pentru abordarea cazurilor. «Dacă cardinalul Tagle nici măcar nu reușește să facă episcopii din țara sa să publice directive, ce ne putem aștepta de la el ca Papă al Bisericii mondiale?», a acuzat activista.