În câteva cuvinte
Articolul analizează modul în care rețelele sociale și-au diminuat utilitatea pentru utilizatori, concentrându-se pe dificultățile întâmpinate în timpul unei recente pene de curent. Autorul argumentează că platformele prioritizează acum profitul în detrimentul serviciilor oferite, comparând situația actuală cu vremurile în care rețelele sociale erau mai utile în gestionarea crizelor și a situațiilor de urgență.
Îmi veți ierta expresia, dar rețelele sociale oferă utilizatorilor o experiență de rahat, după cum timpul se ocupă să demonstreze.
Îmi veți ierta expresia, dar rețelele sociale oferă utilizatorilor o experiență de rahat, după cum timpul se ocupă să demonstreze. Adevărat. Conceptul de «înrăutățire» nu are farmec, dar este extrem de ilustrativ pentru a defini modul în care calitatea serviciilor și a funcțiilor platformelor digitale s-a degradat treptat. Gândiți-vă la acele zile în care era posibil să cauți pe Google fără a primi în schimb un șir de rezultate sponsorizate sau plătite. Sau când prețul unui bilet de avion pe care îl localizaseți într-un instrument de urmărire a zborurilor nu creștea în mod suspect dacă vă venea ideea să ieșiți de pe acel site și să reintrați. Și da, pentru o vreme a fost posibil să deschizi un cont de Facebook și să vezi apărând în ordine perfectă tot ceea ce rudele sau prietenii doreau să împărtășească cu noi.
Scriitorul și jurnalistul canadian Cory Doctorow consideră că anii fericiți în care utilizatorii erau tratați regește de către platforme constituie prima parte a unei strategii de «înrăutățire» perfect calculate, așa cum a denumit-o în 2022.
Scriitorul și jurnalistul canadian Cory Doctorow consideră că anii fericiți în care utilizatorii erau tratați regește de către platforme constituie prima parte a unei strategii de «înrăutățire» perfect calculate, așa cum a denumit-o în 2022. Trebuia mai întâi să seducă cetățenii cu servicii irezistibile, chiar dacă era în pierdere, pentru a câștiga o poziție pe piață și a elimina concurența. Într-o a doua etapă, prioritatea giganților digitali a fost atragerea companiilor și a mass-media, pentru care și-au orientat funcționarea în favoarea acestora și în detrimentul utilizatorului individual. Odată ce au devenit indispensabile pentru unii și pentru alții, platformele digitale au trecut la a treia fază, cea actuală, în care exploatează fără complexe posibilitățile de a extrage toată rentabilitatea economică a afacerii în detrimentul calității serviciului pentru cetățeni și companii, care sunt deja, în mod iremediabil, clienți captivi.
«Înrăutățirea» va avea un tratat specific vara viitoare, când va fi pusă în vânzare cartea pe care Doctorow o pregătește pe această temă.
«Înrăutățirea» va avea un tratat specific vara viitoare, când va fi pusă în vânzare cartea pe care Doctorow o pregătește pe această temă. Nu este nevoie să așteptăm până atunci pentru a observa modul în care experiențele noastre digitale s-au înrăutățit vizibil, iar pana de curent de săptămâna trecută a fost o bună demonstrație a acestui lucru. Rețele sociale precum X, care au jucat un rol valoros în gestionarea catastrofelor, crizelor și atentatelor ani de zile, sunt acum o groapă de conținut dezordonat, unde luni trecută era foarte dificil să găsești informații actualizate și relevante.
Când utilizatorii erau importanți, platformele își asumau rolul de agenți de releu ai comunicării globale și colaborau activ la amplificarea mesajelor sau recomandărilor pe care, atât instituțiile, cât și serviciile de urgență, le trimiteau cetățenilor.
Când utilizatorii erau importanți, platformele își asumau rolul de agenți de releu ai comunicării globale și colaborau activ la amplificarea mesajelor sau recomandărilor pe care, atât instituțiile, cât și serviciile de urgență, le trimiteau cetățenilor. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în noaptea de vineri, 13 noiembrie 2015, când un lanț de atentate teroriste a lovit în diferite puncte din Paris. În mijlocul unei situații periculoase de confuzie și cu milioane de oameni pe străzi bucurându-se de începutul sfârșitului de săptămână, Primăria Parisului a folosit Twitter-ul său pentru a informa cetățenii și a coordona protocoale de protecție în mijlocul crizei. Algoritmul a dat ecou și hashtag-ului #PortesOuvertes (#UșiDeschise), cu care numeroși parizieni tweet-uiau pentru a oferi adăpost celor pe care atentatele îi surprinseseră departe de casele lor și cu metroul închis. De asemenea, Facebook a activat mecanismul safety check, datorită căruia fiecare utilizator al rețelei sociale geolocalizat în Paris putea intra în contul său și activa cu un singur clic un mesaj pentru a-și informa contactele că se află bine.
Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat luni trecută când a venit pana de curent.
Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat luni trecută când a venit pana de curent. Algoritmul platformelor părea să joace împotriva și a opus logica urgenței celei a rentabilității. Mesajele pe care organismele oficiale și de urgență încercau să le difuzeze de pe profilurile lor nu au primit niciun tratament special și, în ciuda caracterului excepțional al situației, au obținut o acoperire foarte limitată. Era dificil să intri din cauza lipsei de acoperire, iar cei care au reușit au găsit, ca de obicei, un amestec de publicații aleatorii în care se amestecau întâmplările unor conturi necunoscute, presupuneri nefondate, primele meme-uri și știrile reale. Pentru istoria rețelelor ca instrument util cetățeanului, 28 aprilie a fost, de asemenea, o zi de rahat.
