Judecătoarea ordonă procesul penal pentru moartea unei femei după o operație estetică efectuată de un chirurg cardiovascular

Judecătoarea care investighează moartea Sarei Gómez, o femeie de 39 de ani care a decedat în ianuarie 2022 în Cartagena, după ce a suferit o intervenție chirurgicală estetică, a finalizat faza de instrucție și a dispus continuarea procedurii, considerând că există indicii că zece cadre medicale au comis posibile infracțiuni de omucidere din culpă. Judecătoarea îl aduce astfel în fața instanței pe chirurgul care a efectuat liposucția într-o sală de operație închiriată dintr-o clinică privată din Cartagena și pe anestezistul său, precum și pe alți opt profesioniști din spitalele publice la care a fost transferată în stare critică.

Femeia a suferit intervenția chirurgicală estetică menționată pe 2 decembrie 2021 și, deși operația s-a încheiat în jurul orei 14:30, nu a fost transferată la secția de terapie intensivă a spitalului public Santa Lucía, din același oraș, până la ora 18:30. În acele momente, conform ordonanței notificate astăzi părților de către judecătoare, pacienta era deja în stare critică și într-o situație de instabilitate, încât chirurgii de gardă care au îngrijit-o au decis să nu intervină. Judecătoarea consideră că acești medici au acționat corect, deoarece nu existau în acel moment markeri de sepsis, care au apărut începând cu ziua următoare. Cu toate acestea, Gómez nu a fost operată până pe 7 decembrie, la cinci zile după operația estetică. Femeia a rămas stabilă până pe 22 decembrie, dar de atunci situația ei a continuat să se agraveze până la decesul ei, pe 1 ianuarie 2022. Mama Sarei Gómez în martie 2025 la tribunalul din Cartagena, unde au depus mărturie medicii legiști. Marcial Guillén (EFE)

Titulara Judecătoriei de Instrucție nr. 3 din Cartagena, care a investigat faptele de atunci, consideră că există suficiente dovezi că victima a contractat operația estetică «în credința eronată» că medicul care o va opera este un chirurg plastic reputat, cu experiență notabilă, așa cum se promova pe rețelele sociale. Cu toate acestea, «există indicii că a fost prima intervenție de acest fel efectuată de acest chirurg, specialist cardiovascular, cu cursuri de laserlipoliză, lipomoracție abdominală 4D și master în medicină estetică, regenerativă și anti-îmbătrânire», conform ordonanței. Prin urmare, judecătoarea consideră că lipsa de formare de specialitate a chirurgului ar fi putut avea legătură cu rezultatul decesului din timpul operației. Acesta a fost, de la începutul procesului, principalul punct de dispută al familiei decedate, care a reușit ca în septembrie 2024 Ministerul Sănătății să modifice un decret pentru a limita practicile estetice la chirurgi cu această specialitate. Cu toate acestea, Audiencia Nacional a suspendat preventiv această modificare din cauza unor vicii de formă, iar Ministerul a anunțat că nu va contesta decizia, ci, pentru a accelera procesul, va redacta o nouă normă.

Când Sara Gómez a fost internată la terapie intensivă publică, conform rapoartelor medicale pe care familia ei le-a prezentat la vremea respectivă instanței, femeia era în șoc hipovolemic, ceva care se întâmplă atunci când o hemoragie mare face ca inima să fie incapabilă să pompeze suficient sânge în corp și care poate afecta organele. Când a fost operată, cadrele medicale care au îngrijit-o au menționat în raportul lor că organele femeii aveau multiple perforații și traume la nivelul viscerelor: «necroză a peretelui abdominal, peritonită, abces cu conținut intestinal, disecție a întregului retroperitoneu, congestie gastrointestinală cu multiple perforații, multiple perforații intestinale, perforație în a doua porțiune duodenală cu ieșire mare de conținut biliar, necroză ischemică de colon», se arată în raport.

Judecătoarea consideră că anestezistul care a asistat intervenția chirurgicală estetică era responsabil de controlul și monitorizarea pacientei în timpul intervenției și, prin urmare, lui îi revenea decizia de a o transfera la terapie intensivă, ceea ce ar fi trebuit să facă «cu trei ore înainte de momentul în care s-a făcut», motiv pentru care menține împotriva lui cercetarea pentru posibilă omucidere din culpă.

Odată internată la terapie intensivă, magistratul arată dovezi că, începând cu a treia zi de internare, existau «indicatori de sepsis, cu semne de infecție generalizată», motiv pentru care îi face responsabili și pe cei opt chirurgi de gardă care au îngrijit femeia din acea zi până când a fost operată, pe 7 decembrie, când intervenția era recomandată încă de la primele semne de sepsis. Ar fi acționat corect cei care au îngrijit-o în primele două zile și, de asemenea, cei care s-au ocupat de ea din momentul operației până la deces, motiv pentru care clasează investigația împotriva lor.

Părțile trebuie acum să se pronunțe dacă solicită deschiderea procesului oral și depun acte de acuzare și pot solicita, de asemenea, măsuri suplimentare sau pot depune recurs sau apel împotriva acestei decizii.