Un candidat xenofob, simpatizant al lui Donald Trump și ostil Uniunii Europene, a câștigat în primul tur al alegerilor prezidențiale din România

Un candidat xenofob, simpatizant al lui Donald Trump și ostil Uniunii Europene, a câștigat în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurate pentru a doua oară în jumătate de an, după anularea de către Curtea Supremă a celor din noiembrie. George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), în vârstă de 38 de ani, a obținut duminică 41% din voturi – cu 20 de puncte peste următorul candidat – și a depășit votul ultra obținut de prorusul Calin Georgescu (24%) în alegerile invalidate în urmă cu șase luni. Există puține îndoieli cu privire la neregulile care au înconjurat acele alegeri, în care necunoscutul Georgescu a reușit într-o campanie fulgerătoare prin intermediul rețelei sociale Tik Tok să se situeze în frunte. Justiția a stabilit utilizarea ilegală a tehnologiilor digitale și a surselor ascunse de finanțare care indicau o ingerință masivă a Rusiei. Candidatul ultra a fost inhabilitat de comisia electorală și apoi arestat și anchetat, printre altele, pentru simpatiile sale față de interzisa Gardă de Fier din timpul lui Hitler. Dacă Simion obține președinția pe 18 mai în turul al doilea, va fi al treilea lider antieuropean și trumpist care se așază în Consiliul European, alături de ungarul Orbán și slovacul Fico, deoarece președintele este cel care reprezintă țara în străinătate, deși nu are puteri executive. În mai puțin de două săptămâni, se va confrunta cu primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a obținut 21%, cu doar jumătate de punct peste Cron Antonescu, candidat al coaliției guvernamentale și proeuropene, care a făcut deja apel la concentrarea votului pentru a împiedica președinția să cadă în mâinile extremei drepte.

Câștigătorul primului tur este cunoscut pentru istoricul său ca parlamentar agresiv și huligan fotbalistic, pentru tezele sale negaționiste ale Holocaustului și pentru iredentismul său față de Moldova și teritoriile Ucrainei, două țări vecine care l-au declarat persona non grata. În timpul campaniei electorale, Simion și-a anunțat intenția de a-l transforma pe Georgescu, care este inhabilitat, în prim-ministru, care i-a arătat sprijinul său electoral. În România, nimic nu s-a schimbat între alegerile din noiembrie și cele de duminică, ca urmare a politicii externe agresive a Casei Albe, spre deosebire de Canada și Australia, unde brutalitatea trumpistă a impulsionat moderarea alegătorilor. În România, a crescut chiar și întregul vot de extremă dreapta, stimulat de criticile lui Trump și Vance la adresa democrației europene și de denunțările lor privind presupusa persecuție judiciară suferită de siglele deschis legate de formațiunile totalitare de acum un secol, precum AfD (Alternativa pentru Germania). Utilizarea invazivă a tehnologiei de către partidele populiste, cu episoade frecvente de interferență externă, face deja parte din peisajul democrațiilor parlamentare. Acțiunile organismelor de reglementare sau ale instanțelor pot fi utile, dar vor servi la puțin dacă nu se atacă rădăcina unei dezafecțiuni cetățenești care produce cataclisme interne – criza s-a agravat ieri cu demisia prim-ministrului, social-democratul Marcel Ciolacu – dar care depășește granițele: mai mult de 60% dintre românii care trăiesc în străinătate (80%, în cazul Spaniei) au votat candidatul ultranaționalist. Este de datoria tuturor să analizăm de ce într-o țară a cărei diasporă este cea mai beneficiată de libera circulație a lucrătorilor în UE crește votul antisistem al formațiunilor al căror program pledează pentru distrugerea Uniunii ca comunitate politică supranațională fondată pe statul social și de drept.