În câteva cuvinte
Lanțul de saloane Raffel Pages din Barcelona sărbătorește 100 de ani de activitate. Afacerea de familie a evoluat de la o mică frizerie la un lanț internațional și a creat cel mai mare muzeu de obiecte legate de coafură din lume, ce include relicve istorice precum șuvițe de păr de la Napoleon sau Maria Antoaneta.
Lanțul spaniol de saloane de înfrumusețare Raffel Pages sărbătorește centenarul său. Povestea afacerii de familie, începută de bunicul, dezvoltată datorită viziunii tatălui și condusă astăzi de fiice, este un exemplu de longevitate și inovație în lumea stilului și frumuseții.
Afacerea a fost începută de bunicul, care coafa vedete pentru spectacole. Însă adevăratul fondator al imperiului de saloane Raffel Pages a fost fiul său, Raffel Pages. El a transformat o mică frizerie într-un lanț extins, ce numără astăzi 65 de saloane în Spania, precum și prezențe în Franța și Portugalia, angajând peste 400 de persoane. După moartea tatălui, conducerea companiei a fost preluată de fiicele sale, Carolina și Quionia Pages. Ele dețin direct 17 saloane, iar restul funcționează în franciză sau sunt asociate mărcii.
Menținerea unei afaceri de familie în industria modei și frumuseții timp de 100 de ani nu este o sarcină ușoară. Raffel Pages a reușit acest lucru și își celebrează aniversarea cu fast. Pe 8 mai, Muzeul Maritim din Barcelona va găzdui o gală specială, numită „O sută de ani pieptănând suflete, creând frumusețe, inspirând viitorul”, care va include și o prezentare de modă și coafuri în stilul distinctiv al brandului – „șic, dar casual”.
Filozofia Raffel Pages, insuflată de tată, a fost întotdeauna bazată pe inovație, formare continuă și excelență în serviciu, ajutând clientele să își exploreze propriul stil. Raffel, care visa să devină medic, dar a crescut printre foarfece și vopsele, a continuat meseria tatălui. Dorind să scape de o Spanie „foarte gri”, a plecat la Paris în anii '60, unde s-a format la una dintre cele mai moderne coafuri ale vremii. Această experiență a fost crucială, arătându-i cât de puternică este imaginea, inclusiv coafura, în construirea identității.
Întors în Spania, Raffel Pages a început să lucreze ca stilist în televiziune și modă. În 1974, a deschis primul său salon propriu în Barcelona, radical diferit de frizeria simplă unde crescuse. Pariând pe o estetică modernă și integratoare, și dorind să cucerească lumea, a început să dezvolte conceptul de „coafură emoțională”, care integra mâinile, simțurile și emoțiile în serviciul clientului, căutând ca fiecare persoană să se simtă unică și specială încă de la intrarea în salon. Aceasta a fost o modalitate de a anticipa ceea ce astăzi numim personalizarea experienței.
Primul salon propriu a fost punctul de plecare pentru o creștere rapidă a lanțului în toată Catalonia și apoi în Spania. Raffel Pages nu doar că și-a extins afacerea, dar și-a împărtășit măiestria, participând la evenimente internaționale și înființând propria școală – Institutul de Perfecționare Raffel Pages, deschis în 1992, într-un moment de splendoare pentru Barcelona.
Un muzeu unic cu peste 14.000 de obiecte
Pasiunea lui Raffel Pages pentru coafură era atât de profundă încât dorea să știe totul despre ea, încă de la începuturi. Așa a ajuns să adune o colecție unică, ce numără peste 14.000 de obiecte legate de păr și coafură. Muzeul, situat în spatele salonului din Rambla Catalunya din Barcelona, s-a deschis în anul 2000 și poate fi vizitat cu programare. Primul obiect salvat de Raffel Pages pentru această vastă colecție este chiar un uscător de păr din vechea frizerie a tatălui său, recuperat din gunoi.
Printre exponatele remarcabile ale muzeului se numără pietre de cremene folosite în Roma antică pentru tăierea părului, trei fire de păr de la Napoleon, o masă de toaletă opulentă, acoperită cu aur, din epoca țarilor, sau o brățară făcută din păr împletit de la Maria Antoaneta și Ludovic al XVI-lea. De asemenea, colecția include primul vopsea de păr lansată de L’Oréal la începutul secolului XX, pe bază de henna, și câteva șuvițe de păr de la membrii trupei The Beatles.
Fiicele își amintesc cum își petreceau weekendurile cu tatăl la târguri de antichități și cum, în aproape toate călătoriile, se opreau să răscolească prin magazine second-hand. Majoritatea vizitatorilor muzeului sunt studenți de la școli de coafură și estetică sau profesioniști din întreaga lume care știu de existența acestei colecții unice. Doar o parte din obiecte este expusă, peste jumătate fiind păstrate în dulapuri. Familia Pages, deși a încercat fără succes să găsească un spațiu expozițional mai mare, asigură că nu va renunța la conservarea colecției pentru care tatăl lor și-a dedicat viața.
Ca o continuare modernă a tradiției străvechi a bijuteriilor funerare făcute din păr, cele două surori păstrează aproape șuvița de păr a tatălui lor sub forma unui diamant comemorativ, de culoare galbenă, încrustat într-un inel. Este o nouă formă de obiect legat de meserie, pe care Raffel Pages cu siguranță ar fi dorit să o păstreze în colecția sa unică.
