În câteva cuvinte
ONU și organizațiile neguvernamentale internaționale au refuzat să participe la noul plan al Israelului de distribuție a ajutorului umanitar în Fâșia Gaza. Acestea consideră planul militarizat, încălcând principiile umanitare de bază și creând riscuri pentru populația civilă.
Organizațiile umanitare internaționale și agențiile ONU au respins categoric noul plan al Israelului privind distribuția ajutorului umanitar în Fâșia Gaza. Planul, aprobat de cabinetul de securitate al premierului Benjamin Netanyahu, prevede ca controlul asupra accesului și distribuției ajutorului să fie exercitat de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și de contractori privați de securitate din SUA.
Reprezentanții sectorului umanitar compară modelul propus cu o abatere de la principiile tradiționale de acordare a ajutorului – imparțialitate, independență și neutralitate. Potrivit acestora, planul Israelului creează o "lume nouă" a ajutorului umanitar, în contrast puternic cu "lumea veche", după care operează agențiile ONU și ONG-urile de decenii.
Conform noului plan, pe care Israelul intenționează să-l lanseze luna aceasta, soldații israelieni vor controla cine poate trece prin punctele de control, utilizând date biometrice. Companii private de securitate din SUA, cu experiență în zone de conflict precum Irak sau Afganistan, vor fi responsabile pentru securitatea convoaielor și a punctelor de distribuție.
Principalele puncte de distribuție sunt planificate să fie stabilite în sudul orașului Khan Yunis, unde a fost deja strămutată forțat majoritatea populației din Fâșia Gaza. Autoritățile israeliene intenționează să permită intrarea zilnică a aproximativ 60 de camioane cu ajutor umanitar de bază. Această cifră reprezintă doar aproximativ 10% din volumul de ajutor care a intrat în timpul armistițiului de două luni din martie și este semnificativ sub nevoile actuale ale celor 2,2 milioane de locuitori din Gaza, mulți dintre care suferă de foamete. Conform Ministerului Sănătății din Gaza, 54 de persoane au murit deja din cauza malnutriției sau deshidratării.
Criticii subliniază că volumul de ajutor propus reamintește de calculele din urmă cu 15 ani, din perioada blocadei Fâșiei după preluarea puterii de către Hamas, când armata israeliană folosea o formulă matematică pentru a estima numărul minim de calorii necesare pentru a preveni foametea în masă.
O preocupare majoră pentru ONU și ONG-uri este implicarea contractorilor privați americani și controlul total al IDF asupra procesului. Armata israeliană va decide cine primește acces, va controla datele biometrice și va desemna un singur reprezentant din fiecare familie pentru a primi ajutorul. Securitatea la punctele de distribuție va fi asigurată de contractori, dar livrarea către beneficiarii finali ar trebui să fie gestionată de o fundație recent înregistrată în Elveția, "Fundația Umanitară Gaza", ai cărei lideri nu au experiență în domeniul umanitar.
Organizațiile umanitare indică riscurile evidente ale acestei abordări: posibilitatea utilizării alimentelor ca pârghie de presiune, pericolul pentru locuitorii din Gaza și personalul umanitar, care sunt nevoiți să se deplaseze în zone puternic militarizate unde le este interzis accesul în prezent. Apar întrebări legate de accesul la ajutor pentru persoanele în vârstă, persoanele cu mobilitate redusă și cei care locuiesc departe de punctele de distribuție, precum și despre transportul pachetelor grele de alimente (aproximativ 70 kg pe săptămână per familie) în condițiile unei Gaze distruse și cu lipsă de combustibil.
Șeful Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Tom Fletcher, a declarat că propunerea Israelului "nu îndeplinește standardele minime pentru ajutorul umanitar bazat pe principii". Purtătoarea de cuvânt a OCHA, Olga Cherevko, a explicat prin videoconferință că "acest lucru contravine modului în care noi livrăm ajutorul, mergând acolo unde sunt oamenii, în loc să le cerem să vină într-un loc specific să-l ridice". Ea a adăugat că o astfel de abordare pune oamenii în și mai mare pericol, încălcând principiul fundamental "nu face rău".
Într-o declarație comună, semnată de agențiile ONU și ONG-urile internaționale și palestiniene care lucrează în Gaza și Cisiordania, se afirmă că planul israelian "contravine principiilor umanitare fundamentale și pare conceput pentru a consolida controlul asupra elementelor vitale esențiale ca tactică de presiune" în cadrul unei strategii militare. Organizațiile avertizează că planul "agravează și mai mult strămutarea forțată" și exclude persoanele cu mobilitate redusă sau cele mai vulnerabile.
Secretarul General al ONU, António Guterres, și Tom Fletcher au îndemnat liderii mondiali să își folosească influența pentru ca Israelul să mențină sistemul actual de distribuție a ajutorului, să ridice blocada și să permită intrarea celor aproximativ 3000 de camioane cu ajutor umanitar care așteaptă la frontieră de săptămâni întregi.
Comisarul General al Agenției ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini, a calificat marți foametea din Gaza drept "o expresie a cruzimii absolute", cauzată de "motive politice" ale Israelului. El a subliniat că ajutorul umanitar nu poate fi folosit ca armă, iar modelul de distribuție propus de Israel "este foarte departe de a aborda foametea devastatoare".
Autoritățile israeliene susțin că noul mecanism este necesar pentru a împiedica gruparea Hamas să fure ajutorul. Totuși, conform Olgăi Cherevko de la OCHA, organizațiile internaționale și ONG-urile nu au dovezi ale unei deturnări pe scară largă de către Hamas. Ea a amintit că agențiile ONU au propriile mecanisme eficiente de control și responsabilitate față de donatori.
Comentând situația, președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că Hamas face "imposibil" ca populația să primească ajutorul. El a adăugat: "Vom ajuta oamenii din Gaza să primească mâncare. Oamenii mor de foame și îi vom ajuta să o obțină".
