Cardinalii reuniți în conclav la Vatican l-au ales pe americanul Robert Francis Prevost Martínez, în vârstă de 69 de ani, drept noul Papă. Alegerea sa este văzută ca o candidatură de consens, ale cărui prime cuvinte și gesturi sugerează intenția de a urma moștenirea socială a Papei Francisc, făcând în același timp un semn către sectoarele conservatoare ale Bisericii Catolice.

În primul său discurs către mulțimea adunată în Piața Sf. Petru, Prevost, care a ales numele Leon al XIII-lea, l-a amintit pe Papa Francisc și a subliniat necesitatea de a „construi poduri”. El a rostit în numeroase ocazii cuvintele „toți” și „pace”, demonstrând o atitudine conciliatoare într-un moment de tensiuni semnificative în interiorul instituției pe care o conduce de joi.

Alegerea noului Papă, succesor al Sfântului Petru, nu a lăsat pe nimeni indiferent și, în ciuda entuziasmului obișnuit din lumea catolică, Prevost moștenește o serie de probleme care nu vor fi ușor de gestionat. El moștenește nu doar mesajul predecesorului său, ci și conflictele care au apărut sau s-au amplificat în timpul pontificatului acestuia.

Pe lângă rolul Bisericii Catolice de mediator în conflicte, rămâne de văzut cum va aborda noul Papă critica frontală la naționalismul exclusivist formulată de Francisc, care a pus Roma pe un curs de coliziune atât cu administrația Donald Trump, cât și cu politicile xenofobe care se impun în unele țări europene. În calitate de cardinal, Prevost nu și-a ascuns criticile față de politicile punitive privind migrația, utilizând pentru aceasta rețelele sociale, unde avea 100.000 de urmăritori înainte de alegerea sa. De asemenea, este deosebit de semnificativ faptul că a folosit spaniola și nu engleza ca a doua limbă, după italiană, în primele sale cuvinte de la balconul Sfântului Petru.

Abordarea Vaticanului față de diverse minorități în ultimii ani a generat în interiorul Bisericii o controversă care, ocazional, a atins confruntarea deschisă. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, când episcopii africani au respins sugestii venite de la Roma. Mulți sectoare conservatoare au văzut în această deschidere o amenințare la adresa tradiției. Alegerea lui Prevost nu pare să le satisfacă așteptările, dar noul pontif va trebui să abordeze o chestiune care, departe de a fi rezolvată, a evidențiat diviziuni importante în Biserică. La fel și un domeniu care pare să trăiască în afara schimbărilor sociale pe drumul spre egalitate.

Nu mai puțin delicate sunt alte două probleme urgente: și gestionarea finanțelor vaticane. În primul caz, este de dorit să se confirme și să se amplifice voința fermă de transparență demonstrată de Papa argentinian. Acest lucru are detractorii săi în cadrul aparatului ecleziastic, care consideră că recunoașterea publică a scandalurilor dăunează grav imaginii instituției. Continuitatea acestei politici va fi una dintre primele probe pentru noul Papă.

În paralel, Leon al XIII-lea va trebui să finalizeze procesul inițiat de Francisc pentru finanțele Vaticanului, în timp ce se confruntă cu o situație financiară delicată. În prima sa omilie din Piața Sf. Petru, a cărei dată va fi stabilită probabil astăzi, Prevost va marca liniile inițiale ale pontificatului său. În timp ce lumea privește, Biserica se află la o răscruce de drumuri. Acum, îi revine lui Leon al XIII-lea să aleagă o direcție.