«La 20 de ani, stăteam la masă cu familia mea și mă simțeam străin de ei.
Vorbeau despre uscătoare și măsline, cântau strigând prea tare și eu mă simțeam dintr-o altă lume. Ironic în acest caz este că această distanță dintre ai mei și mine era rezultatul unui plan care, aparent, reușise.