Ora mesei cu copiii se poate transforma într-un câmp de luptă pentru a le asigura o dietă adecvată

Ora mesei cu copiii se poate transforma într-un câmp de luptă pentru a le asigura o dietă adecvată, mai ales dacă sunt greu de mulțumit la masă. Mâncatul la școală poate fi o modalitate de a-i determina să învețe să se hrănească variat și în cantitățile necesare vârstei lor. Dar, cum poate fi abordată în mod adecvat utilizarea cantinei școlare pentru a fi satisfăcătoare pentru copii?

«Poate fi un instrument bun dacă este gestionată bine și o oportunitate de a promova educația nutrițională, precum și un spațiu educațional de conviețuire și formare în obiceiuri legate de sănătate», asigură nutriționistul Laura Llorente. «Dar trebuie să ținem cont de faptul că multe cantine școlare nu sunt bine gestionate și nu putem presupune ca familii că, în mod normal, se mănâncă mai bine decât acasă», clarifică ea.

Faptul că un elev rămâne la școală la prânz poate avea avantaje pentru întreaga familie. «Permite părinților să își îndeplinească programul de lucru fără a avea nevoie de ajutor extern, iar multor copii le place să rămână pentru că mănâncă cu colegii de clasă și apoi se joacă. În plus, nu trebuie să se deplaseze și este o oportunitate de a introduce în dieta lor alimente cu care nu sunt obișnuiți», asigură Iosune Mendia, psiholog și coach familial în San Lorenzo de El Escorial (Madrid). «De asemenea, învață să se adapteze la meniul general, în loc să ceară un fel de mâncare sau altul, se favorizează relațiile sociale între egali și se transformă momentul mesei într-un timp de odihnă de la sarcinile școlare în care se distrează și se relaxează», adaugă ea.

Mai multe informații

Patru chei pentru a-ți ajuta copilul să gestioneze emoțiile neplăcute

Dar nu totul sunt avantaje atunci când un copil rămâne să mănânce la școală. «Se pierde controlul exact asupra cantităților și a produsului pe care îl consumă, deși se poate rezolva solicitând informații despre meniu și caracteristicile sale nutriționale», sugerează psihologul, care avertizează, de asemenea, asupra posibilelor consecințe ale unui mediu inadecvat. «Zgomotul și un volum ridicat în cantină pot fi un handicap pentru copiii cu o sensibilitate mai mare la stimuli puternici, deoarece se pot simți copleșiți. În plus, dacă monitorii nu știu să gestioneze bine situația în care copilul nu vrea să mănânce, pot provoca aversiune față de ora mesei», explică ea.

Există și alte dezavantaje. «Dacă copiii rămân la școală, ziua școlară poate fi prea lungă și, din punct de vedere economic, presupune, de asemenea, un efort suplimentar», continuă ea.

Majoritatea școlilor nu au bucătărie proprie, ceea ce a dus la modelul denumit linie rece, care constă în prepararea alimentelor la scară largă. Hispanolistic (Getty Images)

Sunt copii care nu vor să rămână la școală, pentru că preferă să fie acasă, unde se simt mai în siguranță, dar, uneori, circumstanțele nu permit părinților să îi poată lua la prânz. În aceste cazuri, este recomandabil să nu se minimalizeze emoțiile lor. «Este recomandabil să-i însoțim cu respect și să creăm un spațiu pentru a exprima ceea ce nu le place la cantină și ce le lipsește acolo», continuă Mendia. «În aceste situații, se pot informa și coordonatorii cantinei despre situație, pentru a fi mai atenți cu scopul de a ajuta copilul», precizează psihologul, oferind în același timp mai multe sfaturi pentru copiii reticenți în a rămâne la cantină: «Evitați să-l interogați despre ceea ce a mâncat la ieșirea de la școală, este mai bine să vorbiți despre asta la cină. De asemenea, este indicat să evidențiați aspectele pozitive, cum ar fi faptul de a putea să se joace cu colegii, și ca părinții să facă schimb de experiențe cu ei dacă au mâncat și ei la școală», explică ea.

Pe de altă parte, este recomandabil să evitați să-l presați să accepte situația și să-i respectați propriul ritm: «Deși există momente în care pare că nu există progrese, nu trebuie să cădem în greșeala de a-l compara cu alții de vârsta lui sau de a-l forța să-și schimbe atitudinea, deoarece asta ar presupune un regres», continuă ea.

Cantina ideală

Cum să știm dacă cantina este cea ideală? «Pentru ca să fie așa, trebuie să facă parte din proiectul educațional al centrului și să nu acopere doar nevoia logistică. În plus, trebuie să existe o coordonare adecvată între școală, familie, monitori și elevi pentru a putea respecta și lua în considerare procesele naturale de foame și sațietate ale copilului; fără a-l forța», reia Llorente. «Formarea continuă și actualizată pentru personalul cantinei, atât în nutriție, cât și în pedagogie alimentară, este, de asemenea, esențială pentru a garanta calitatea serviciului», afirmă nutriționistul.

Meniul este una dintre piesele fundamentale și pentru ca să fie adecvat trebuie să fie echilibrat. «Protagonismul trebuie să-l aibă legumele, leguminoasele, fructele, cerealele integrale și alimentele proaspete și să se evite cele procesate și prăjite», clarifică expertul. «De asemenea, nu trebuie incluse deserturile zaharoase, cum ar fi cremele, budincile, produsele de patiserie și sucurile industriale, pe lângă faptul că trebuie să se țină cont de faptul că alimentele sunt adaptate vârstei, cu texturi specifice (piureuri sau bucăți mici) și în cantități ajustate la apetitul pe care îl are», continuă ea.

Cantina școlară nu ar trebui să aibă grijă doar de aspectele nutriționale, ci și să ia în considerare aspectele educaționale: «Să învețe să mănânce bine (poziție, tacâmuri), să existe o coerență între ceea ce se predă în clasă și ceea ce se mănâncă, pe lângă introducerea de feluri de mâncare din alte culturi sau durabile (de exemplu, meniu fără carne în unele zile)», adaugă specialistul în nutriție, evidențiind în același timp importanța evaluării și supravegherii calității meniului de către profesioniști independenți: «Nu trebuie să fie legați de compania de catering (dacă ar exista una) și trebuie să existe transparență și posibilitatea de revizuire din partea familiilor și a comunității educaționale a centrului», clarifică ea. «Ideal ar fi ca școala să aibă bucătărie proprie și să se renunțe la catering, deși în majoritatea cazurilor nu este așa. În acest fel, ar fi garantate aspecte precum utilizarea uleiului de măsline extravirgin, introducerea ingredientelor de sezon și metodele de gătit sănătoase», conchide specialistul.

AESAN (Agenția Spaniolă pentru Siguranța Alimentară și Nutriție) a publicat în acest an 2025 raportul pe care îl elaborează în cadrul Planului Național de Control Oficial al Lanțului Alimentar și care de această dată include date din 2023. Acest studiu include date de la 14 guverne autonome. În total, s-au efectuat controale în 5.095 de centre cu cantină școlară, 138 de automate, 351 de cafenele și 153 de bucătării centrale și se concluzionează că calitatea cateringului în cantinele școlare spaniole nu se conformează criteriilor nutriționale adecvate. În plus, o treime dintre ele nu sunt supravegheate de profesioniști acreditați în nutriție și o treime oferă puține legume și prea multe alimente prăjite sau pre-gătite, conform rezultatelor.

Cert este că meniurile școlare trebuie supravegheate. «Așa indică Legea 17/2011 privind Siguranța Alimentară și Nutriția, care stabilește că autoritățile competente trebuie să se asigure că mesele servite în grădinițe și centrele școlare sunt variate, echilibrate și adaptate nevoilor nutriționale ale fiecărei grupe de vârstă», explică Llorente. «Dar există deficiențe în control — ar trebui să existe un nutriționist în fiecare companie de catering —, pentru că nu sunt respectate recomandările, cum ar fi evitarea utilizării uleiurilor specifice pentru prăjit sau a alimentelor procesate», avertizează nutriționistul.

Majoritatea școlilor nu au bucătărie proprie, ceea ce a dus la modelul denumit linie rece, care constă în prepararea alimentelor la scară largă în bucătării centralizate, distribuirea lor către școli și încălzirea lor ulterioară în centru, susține Llorente. «Deși acest sistem poate oferi avantaje logistice și economice, a fost, de asemenea, criticat pentru deteriorarea calității alimentelor și pentru posibilele deficiențe în calitatea nutrițională a meniurilor», continuă ea, «precum și pentru utilizarea materialelor plastice în ambalaje care, atunci când sunt încălzite, pot elibera substanțe care au posibile efecte negative asupra sănătății pe termen lung».