Oleg Didenko, într-o fotografie oferită de Comisia Electorală Centrală. valentyn kuzan

Oleg Didenko, originar din Sniatin, în provincia ucraineană Ivano Frankivsk, va împlini 45 de ani pe 8 mai, cu o zi înainte de expirarea actualei perioade a legii marțiale, o dată marcată cu roșu în cronologia teribilă care îi afectează țara. valentyn kuzan

Didenko este președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Ucraina. Când calendarul va trece pagina, legea marțială care guvernează de la începutul marii ofensive rusești, reînnoită miercuri de Parlament, va rămâne în vigoare, iar organizarea alegerilor, interzisă de această normă, se va îndepărta și mai mult.

Sunt deja 14 prelungiri aprobate de Legislativ din februarie 2022, dar aceasta este diferită. Este prima dată când deputații dezbat după începerea negocierilor pentru un proces de pace cu medierea Statelor Unite.

Mesajul lui Didenko este clar; insistă asupra acestui lucru: cu cât au mai mult timp pentru a organiza alegerile, cu atât mai bine, când războiul o va permite, dar fără excese. «Ar trebui să ne pregătim cât mai bine pentru alegerile postbelice și să ne confirmăm direcția democratică», subliniază el de la sediul CEC din Kiev, capitala țării, «dar acest termen nu ar trebui prelungit excesiv pentru a nu părea o încercare de a rămâne la putere fără un temei suficient».

Președintele Comisiei Electorale Centrale admite complicațiile existente: «În prezent, avem motive reale pentru care nu le putem organiza. Din cauza faptului că există un război la scară largă și nu putem garanta nici siguranța alegătorilor, nici un proces electoral conform standardelor democratice; dar avem și motive legale, legea marțială o interzice».

Didenko, jurist de formație, înalt și cu un gest serios, vorbește pe un ton foarte scăzut despre aspecte foarte tehnice, dar care vor marca viitorul democratic al Ucrainei. Reiterează cuvântul «echilibru», referindu-se la atingerea acelei măsuri juste între pregătirea cât mai bună a procesului electoral, fără a pierde «legitimitatea» față de exterior din cauza întârzierii prea mari.

«Ajutorul partenerilor noștri internaționali depinde de nivelul democrației din Ucraina», afirmă el. Dar precizează că nu poate concretiza cât timp vor avea nevoie pentru a organiza alegeri odată ce legea marțială este suspendată. «Nu știm în ce condiții concrete se va afla țara», continuă Didenko. Oferă, totuși, un indiciu: perioada necesară pentru deschiderea urnelor după încheierea mandatului unui președinte – cel al actualului șef de stat, Volodímir Zelenski, a făcut-o în mai anul trecut – este de 90 de zile.

Șeful CEC, în funcție de cinci ani, susține că Ucraina va avea nevoie de mai mult de trei luni pentru a organiza alegeri prezidențiale odată ce ostilitățile încetează. Dialogul inițiat în urmă cu două luni de președintele american, Donald Trump, cu omologul său rus, Vladimir Putin, și cu ucraineanul Zelenski, a repus alegerile pe masă. Mai mult în sfera politică decât pe stradă. Dar descalificările lui Trump la adresa lui Zelenski, pe care l-a numit «dictator» pentru că nu organizează alegeri, au adăugat asprime dezbaterii democratice. Pe 30 martie, săptămânalul The Economist a sugerat că Cabinetul prezidențial ar putea lucra pentru a convoca alegeri în iulie, o informație pe care șeful partidului președintelui din Parlament, David Arakhamia, a respins-o.

Legea generală privind legea marțială indică faptul că nu se pot convoca urne în timp de război. Și spune mai mult, în această perioadă, principalii funcționari ai administrației guvernamentale, în primul rând președintele, își vor menține responsabilitățile și funcțiile până la încheierea perioadei de excepție și la noi alegeri. Această întâlnire nu pare să fie apropiată, având în vedere lipsa de progrese în discuțiile pentru o posibilă pace.

Marți, Zelenski a înaintat Parlamentului propunerea sa legislativă pentru prelungirea legii marțiale cu încă 90 de zile. O zi mai târziu, Camera, în care formațiunea președintelui, Servitorul Poporului, are o majoritate covârșitoare, a votat în favoare (357 de da față de un singur nu). Didenko explică faptul că, odată ce circumstanțele se vor schimba, un armistițiu și suspendarea legii marțiale, Parlamentul este cel care trebuie să legifereze și să aprobe o nouă normă pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, deoarece cea actuală nu este valabilă pentru o perioadă postbelică.

Vinerea trecută, într-un interviu acordat agenției Ukrinform, președintele Legislativului, Ruslan Stefanchuk, a declarat că grupurile politice au început deja lucrările preliminare pentru redactarea acestei noi norme. «Una dintre cele mai mari probleme», continuă Didenko, «este că există milioane de persoane strămutate». Potrivit cifrelor ONU, peste 10 milioane de ucraineni și-au părăsit casele, dintre care peste șase milioane pentru a trece granița spre alte țări. Și, deși CEC a actualizat recensământul electoral, nu prea folosește dacă potențialii alegători nu și-au modificat datele de reședință.

Didenko dă un exemplu: «Înainte de război aveam înregistrați 50.000 de alegători în Bahmut [oraș din estul Ucrainei distrus și ocupat de trupele ruse], dar acum suntem siguri că sunt zero. Problema este că oamenii nu s-au înregistrat în altă parte». După începerea invaziei rusești la scară largă, în februarie 2022, CEC a început să lucreze la un raport cu recomandări pentru viitoarele alegeri. L-au prezentat în septembrie acelui an. «Credeam că războiul va dura puțin», spune Didenko.

Organismul electoral lucrează în prezent la un al doilea raport pe care îl va avea gata în câteva luni și îl va înmâna deputaților. Provocările sunt enorme: cum vor vota soldații, cum vor vota persoanele strămutate, ce sisteme vor folosi refugiații în alte țări, în ce stare vor fi secțiile de votare, ce se va întâmpla cu regiunile ocupate. În ceea ce privește această ultimă chestiune, există un principiu clar. «Statul Ucraina», subliniază șeful CEC, «nu poate organiza alegeri în teritoriile unde nu are autoritate».

Pentru a asigura votul din străinătate, explică Didenko, comisia a lucrat în două direcții: în primul rând, a adunat experiența culeasă în țările cu o diasporă mare, cum este cazul României și Moldovei; în al doilea rând, a învățat din experiența celor care au o populație ucraineană strămutată extinsă, cum ar fi Germania, Polonia sau Spania. «Există trei opțiuni pentru aceasta», detaliază el, «votul prin internet, prin poșta tradițională sau în secții de votare suplimentare dincolo de consulate și ambasade».

Conform documentului pe care CEC îl pregătește pentru a-l trimite Parlamentului, această a treia cale ar fi cea recomandată. Adică, modificarea legii, care acum permite votul în afara țării doar prin intermediul misiunilor diplomatice, astfel încât să fie încorporate în aceste sedii și alte centre care să servească drept secții de votare și care să poată absorbi numărul mare de alegători din străinătate. S-a speculat cu posibilitatea utilizării mijloacelor electronice, cum ar fi aplicația Diia, în care cetățenii ucraineni își păstrează documentele oficiale. Dar atât Didenko, cât și echipa sa consideră această metodă, precum și poșta tradițională, vulnerabile la posibile atacuri din partea Rusiei. «Inamicul ar putea pune în pericol legitimitatea alegerilor», asigură șeful CEC, «nu este o chestiune de tehnologie, ci de încredere».