O nouă carte explorează viața și moștenirea Cercului de la Viena – un grup de filozofi care a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării filosofiei și științei în prima jumătate a secolului al XX-lea.

În centrul atenției se află soarta filosofului german Moritz Schlick, asasinat în 1936. Acest eveniment tragic a devenit un simbol al declinului pozitivismului logic și un semn prevestitor al războiului. Autorul reconstituie în detaliu biografiile figurilor cheie ale cercului, precum Rudolf Carnap, Otto Neurath și alții, arătând contribuția lor la dezvoltarea logicii, filosofiei științei și sociologiei.

Cercul de la Viena, format în anii 1920 și 30 în Austria, a reunit oameni de știință și gânditori care au căutat să reformeze filosofia, făcând-o mai științifică și mai riguroasă. Ei au respins metafizica și au căutat să creeze o știință unificată, bazată pe date empirice și analiza logică a limbajului. Ideile cercului au influențat dezvoltarea filosofiei științei, logicii și pozitivismului.

Cartea abordează întrebări complexe despre rolul filosofiei în societate, despre relația dintre știință și ideologie, despre consecințele tragice ale represiunii politice. Autorul subliniază că ideile Cercului de la Viena rămân relevante și astăzi, amintind de importanța gândirii critice și a căutării cunoașterii.

Cartea vorbește, de asemenea, despre influența ideilor Cercului de la Viena asupra altor domenii științifice, despre legăturile sale cu oameni de știință importanți ai vremii, precum Bertrand Russell și Albert Einstein. O atenție deosebită este acordată soartei membrilor cercului, care au fost forțați să fugă de regimul nazist. Cartea evidențiază activitatea lui Esther Simpson și Susan Stebbing, care au jucat un rol important în salvarea oamenilor de știință.

Cartea este o lectură fascinantă pentru toți cei interesați de istoria filosofiei, științei și culturii secolului al XX-lea. Ea arată modul în care ideile, născute într-un cerc restrâns de intelectuali, pot influența soarta lumii.