Venind la putere, Donald Trump s-a năpustit ca un uragan asupra politicilor în domeniul imigrației, tarifelor și diversității.

Și, deoarece deciziile Casei Albe influențează întreaga lume, companiile spaniole, precum și firmele americane care își desfășoară activitatea aici, s-au aflat într-o situație delicată în ceea ce privește programele de egalitate și diversitate.

Trump a semnat un ordin de încetare a politicii de diversitate, echitate și incluziune (DEI) în prima sa zi de mandat. El a dispus «încetarea tuturor programelor discriminatorii, inclusiv mandatele, politicile, programele, preferințele și activitățile DEI ilegale, precum și programele de diversitate, echitate, incluziune și accesibilitate (DEIA) în guvernul federal, sub orice denumire». Norma amenința cu sancțiuni financiare și retragerea contractelor de la contractanții cu programe «ilegale», creând incertitudine juridică. Judecătorul federal Adam Abelson a suspendat temporar aplicarea prevederilor-cheie ale ordinelor lui Trump, interzicând suspendarea, înghețarea, blocarea, anularea sau retragerea oricăror contracte guvernamentale.

În același timp, în Spania există o serie de reglementări care obligă companiile să respecte principiile egalității, diversității și incluziunii. «[Țara] este cu mult înaintea altor țări europene din punct de vedere legislativ. Aceste obligații sunt reglementate foarte intens», spune Rocío Guerrero, manager de dreptul muncii la Ceca Magán, o firmă specializată în planuri de egalitate și diversitate. Juristul reamintește că societățile cu peste 50 de angajați sunt obligate să aibă un plan de egalitate, precum și un protocol care să garanteze nediscriminarea comunității LGBT și a altor grupuri. Cu toate acestea, după cum au declarat recent Federația de Stat a Lesbienelor, Gay-lor, Transgenderilor, Bisexualilor, Intersexualilor și a Altor (FELGTBI+) și «Comisiile de lucru», companiile întârzie începerea negocierilor privind aceste măsuri obligatorii. Firmele care nu au astfel de reguli sau care decid să renunțe la ele sunt supuse unor sancțiuni, de la amenzi administrative la interdicția de a participa la achiziții publice și pierderea beneficiilor de asigurări sociale.

Potrivit Nuriei Chinchilla, șefa catedrei «Femeia și leadershipul» de la IESE, acum va deveni clar care companii au implementat politici de diversitate din obligație și care le-au încorporat cu adevărat în cultura lor corporativă. «Din păcate, dacă s-a făcut doar pentru respectarea legii, unii ar putea da înapoi», spune ea, deși «uneori încep cu reputația și imaginea, iar apoi își dau seama cât de benefică este diversitatea pentru companii».

Paradoxul cu care se confruntă acum multe companii, în opinia lui Pablo García de la alianța CEOPorLaDiversidad (Adecco și CEOE), este că tendința spre diversitate a venit în Europa, motivată de respectarea legii și «sub o mare influență a lumii anglo-saxone». «În principal, acestea au fost companii multinaționale», care «prin lanțul lor de creare a valorii au împins alte companii, care au reprodus ceea ce au observat». Acest lucru a dus la «o mare copiere», iar acum, când pendulul s-a mișcat, «ei așteaptă să vadă ce se va întâmpla».

În SUA, această problemă este deja dezbătută. Unele companii, cum ar fi gigantul hipermarketurilor Costco sau compania tehnologică Apple, și-au confirmat politicile, în timp ce altele au preferat să renunțe la ele după victoria lui Trump. Liderul comerțului cu amănuntul Walmart, lanțul de fast-food McDonald's, Ford și Harley-Davidson sunt câteva dintre firmele care au renunțat total sau parțial la aceste politici. Companiile tehnologice Meta, Amazon și Alphabet (compania-mamă a Google) au făcut, de asemenea, un pas înapoi în această privință, și multe altele iau în considerare această posibilitate. La rândul lor, companiile de consultanță, cum ar fi Accenture, KMPG și Deloitte, sau companiile de consum, cum ar fi Coca-Cola și Pepsico, contractanți ai guvernului SUA, au anunțat că se pregătesc să execute ordinul.

Directiva a traversat deja oceanul și a dus la faptul că ambasada SUA în Spania a cerut furnizorilor săi să confirme că nu aplică niciun program DEI. Guvernul Spaniei a reacționat imediat, după ce a aflat despre documentul trimis de reprezentanța diplomatică americană. Ministerul Muncii și Economiei Sociale a declarat că nu va permite niciunei companii să ocolească cadrul legal și de reglementare. Un reprezentant al Ministerului Egalității a confirmat printr-un e-mail că «nu va fi permisă nicio diminuare a drepturilor femeilor și a comunității LGBT nici pe plan social, nici în companiile spaniole. Dimpotrivă, scopul este de a continua să avansăm».

Unul dintre acești furnizori ai ambasadei SUA este Canal de Isabel II. Compania de stat reamintește că este singurul furnizor de apă din capitală. În regulile sale interne există planuri și politici de egalitate, spune un reprezentant, și în prezent nu există planuri de modificare a acestora.

Mai diversă este reacția corporațiilor transnaționale care își desfășoară activitatea de ambele părți ale Atlanticului: de la cele care nu renunță la programele lor de diversitate, până la cele care au decis să le modifice, urmând exemplul unităților lor din SUA. Un exemplu al celui din urmă este Accenture. Ca răspuns la o întrebare despre poziția sa cu privire la politicile de diversitate din Spania, un reprezentant al companiei de consultanță trimite o notă internă în care se modifică programe specifice de dezvoltare profesională pentru anumite grupuri și se extind la toți angajații. Și se referă la declarațiile lui Mercedes Oblanca, președintele Accenture în Spania și Portugalia, care a declarat pe o rețea de socializare că firma va continua să respecte «legislația locală în vigoare, inclusiv planul de egalitate», și să marcheze «date importante, cum ar fi Ziua Internațională a Femeii sau Pride [parada LGBT]».

La sediul Google din Spania s-a declarat că compania tehnologică nu se grăbește să își revizuiască programele de diversitate și și-a cerut scuze pentru că nu poate oferi informații mai concrete cu privire la posibilele modificări. Coca Cola și Pepsi au fost, de asemenea, contactate, dar nu și-au specificat planurile.

Pe partea opusă se află Deloitte și KPMG. Un reprezentant al primei susține că unitatea din Spania «continuă să susțină politicile DEI» fără nicio modificare. În cea de-a doua, se menționează că, fiind o «organizație globală de firme independente», își mențin obiectivele în acest domeniu, «care au fost în cultura firmei de zeci de ani» și fac parte din «valorile» sale.

În ciuda schimbărilor din SUA, Pablo García este sigur că mișcarea pentru egalitate și diversitate în Spania «nu poate fi oprită» atât din cauza «reglementărilor», cât și din cauza «valorilor» societății, și reamintește progresele înregistrate în ultimele decenii. În plus, el subliniază că «din ce în ce mai mulți» clienți și angajați cer companiilor să «aibă un impact pozitiv asupra mediului».

O opinie similară este exprimată de Closingap, o asociație formată din 14 companii, care promovează măsuri și acțiuni în favoarea egalității de șanse pentru femei și bărbați. «Companiile din Spania se orientează din ce în ce mai mult către principiile DEI nu numai pentru a respecta cerințele de reglementare, ci și pentru că există o recunoaștere clară a valorii pe care egalitatea o aduce competitivității și durabilității afacerilor». În acest sens, Chinchilla subliniază că, dacă companiile fac un pas înapoi, «vor pierde talente și vor observa o scădere a creativității și a inovației, ceea ce nu își pot permite».

Politica de diversitate, echitate și incluziune s-a născut în condiții de discriminare pozitivă pentru a sprijini minoritățile subreprezentate. Aplicarea lor în SUA a crescut brusc odată cu mișcările #MeToo și Black Lives Matter, și mai mult după uciderea de către poliție a lui George Floyd, care a devenit un apel la justiție rasială. Cu toate acestea, după decizia Curții Supreme care interzice discriminarea pozitivă pe criterii rasiale la admiterea în universități, grupuri conservatoare au început să intenteze procese împotriva companiilor cu politici similare. La aceasta s-a adăugat anul trecut presiunea din partea rețelelor sociale a unor activiști, cel mai vizibil fiind Robbie Starbuck, și a Partidului Republican condus de Donald Trump. Multe companii mari au început să își revizuiască programele de diversitate după decizia Curții Supreme din 2023, dar această mișcare s-a accelerat în ultimele luni odată cu revenirea lui Trump la putere. Și a depășit granițele SUA.