De ce obiectele aflate la distanță par mai mici decât sunt în realitate? Răspunsul la această întrebare se află în modul complex în care funcționează sistemul nostru vizual. Oamenii de știință explică modul în care creierul procesează informațiile provenite de la ochi pentru a crea o percepție tridimensională a lumii.

Vederea începe cu retina, situată în partea din spate a ochiului. Aici se găsesc celulele fotoreceptoare care transformă lumina în impulsuri electrice. Aceste impulsuri sunt transmise creierului prin nervul optic, unde au loc procese ulterioare.

Dimensiunea unui obiect este percepută de noi în funcție de distanța sa. Obiectele apropiate ocupă o suprafață mai mare în câmpul vizual, de aceea par mai mari. Cu cât un obiect este mai departe, cu atât imaginea sa pe retină este mai mică, ceea ce se datorează dispersiei razelor de lumină.

Acest efect face parte din viziunea stereoscopică, datorită căreia creierul creează o imagine tridimensională. Fiecare ochi vede lumea puțin diferit, iar creierul combină aceste imagini, permițându-ne să estimăm profunzimea spațiului.

Puteți verifica acest lucru acoperind alternativ un ochi și observând diferența de percepție. Distanța dintre ochi permite creierului să evalueze profunzimea. Înțelegerea principiilor percepției vizuale ne ajută să înțelegem mai bine lumea din jurul nostru.