Aproape o treime din ficaturile donate în Spania sunt respinse

Aproape o treime din ficaturile donate în Spania sunt respinse dintr-un motiv neașteptat: în momentul transplantului, se constată că organul nu este potrivit pentru transplant. În 2023, acest lucru s-a întâmplat cu 545 din 1800 de donatori înregistrați, iar în majoritatea cazurilor, cauza a fost steatoza hepatică metabolică.

Această informație a fost furnizată de Beatriz Domínguez-Gil, directorul Organizației Naționale de Transplant (ONT), la cel de-al 50-lea congres al Asociației Spaniole pentru Studiul Ficatului (AEEH), care a avut loc săptămâna trecută la Madrid. Hepatologii spanioli subliniază că această cifră este o dovadă suplimentară a unei probleme de sănătate publică cu care avertizează de mult timp și pe care nu ezită să o numească «una dintre epidemiile secolului XXI». Motivele, spun ei, sunt strâns legate de alimentația nesănătoasă și de un stil de viață sedentar, astfel încât această patologie însoțește adesea alte două probleme comune: obezitatea și diabetul de tip 2.

«De la o treime la un sfert din populație suferă de steatoză hepatică. Dar majoritatea nici măcar nu suspectează acest lucru, după cum demonstrează numărul de donații eșuate. Motivul este că boala hepatică nu prezintă simptome până când nu este prea târziu. Dacă adăugăm la aceasta faptul că singura soluție este să încercăm să facem pacientul să-și schimbe stilul de viață și nu avem tratamente specifice pentru a-l ajuta, imaginea a fost până acum destul de sumbră», explică Manuel Romero, președintele AEEH.

Două molecule au jucat un rol important la întâlnirea științifică datorită potențialului lor de a face lumină asupra acestui orizont sumbru, deși niciuna dintre ele nu este încă aprobată în Europa pentru tratamentul steatozei hepatice. Una dintre ele este resmetiram, care este aprobat în Statele Unite și este primul medicament dezvoltat special pentru tratarea acestei boli. Cealaltă este semaglutid (mai bine cunoscut sub marca Ozempic), ale cărei date au fost prezentate la congres și confirmă beneficiile sale pentru sănătatea ficatului. Cu toate acestea, în prezent, singurele două indicații aprobate pentru acest medicament sunt diabetul și obezitatea.

«Apariția de noi tratamente pentru steatoza hepatică, în cazul în care sunt aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), ar putea oferi un mare ajutor pacienților într-un moment în care observăm o schimbare revoluționară în lupta împotriva obezității». Așa se exprimă Javier Crespo, membru al Institutului de Cercetare Marqués de Valdecilla (IDIVAL) și liderul unuia dintre studiile importante prezentate la congres. «Am analizat datele a peste 40.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, obținute din așa-numita Cohortă Cantabria, un eșantion aleatoriu de locuitori din această regiune. Iar rezultatele arată că prevalența steatozei hepatice metabolice este de la 29% la 30% din populația studiată», subliniază el.

Steatoza hepatică metabolică (numită și steatoză hepatică metabolică, EHM) este cauzată de acumularea de grăsime în ficat. Aproximativ 20% dintre pacienții care suferă de ea dezvoltă steatohepatită (MASH, în abrevierea engleză). «În aceste forme avansate, ficatul încetează să mai funcționeze normal. Celulele hepatice mor și apar cicatrici, pe care le numim fibroză», explică Romero, care este și șeful secției de hepatologie de la spitalul Virgen del Rocío din Sevilla.

În funcție de cantitatea și răspândirea cicatricilor, EHM este clasificată de la F0 (când grăsimea acumulată nu a provocat încă daune) până la F4. Fibroza hepatică poate progresa până la ciroză și cancer hepatic și este asociată cu complicații cardiovasculare (infarcte și accidente vasculare cerebrale, printre altele) și alte tumori.

Consumul excesiv de grăsimi saturate — fast-food, produse ultra-procesate, cârnați, produse de patiserie... — și băuturi dulci este, alături de genetică, cauza bolii într-una dintre formele sale cele mai comune (alta este legată de consumul de alcool). Schimbarea obiceiurilor pentru a trece la o alimentație sănătoasă și exerciții fizice este întotdeauna un pas necesar pentru restabilirea sănătății ficatului. «În majoritatea cazurilor, acest lucru va fi suficient, deoarece acest organ are o capacitate uimitoare de auto-vindecare. Dar în alte cazuri, acest lucru nu se va întâmpla, și anume acești pacienți vor beneficia de noile tratamente», spune Rocío Alier, hepatolog la spitalul clinic din Valladolid și secretar științific al AEEH.

Resmetiram nu este o moleculă necunoscută pentru hepatologii spanioli, care au jucat un rol în dezvoltarea sa, participând la studiul clinic MAESTRO-NASH cu participarea a zeci de spitale publice spaniole. Medicamentul se administrează pe cale orală o dată pe zi și acționează asupra receptorilor beta ai hormonului tiroidian, localizați în celulele hepatice, ceea ce ajută la reglarea metabolismului lipidelor și glucozei. Rezultatele arată că de la 26% la 30% dintre pacienții cu MASH care au luat resmetiram s-au îmbunătățit (comparativ cu 9,7% dintre cei care au primit placebo), iar «unul din patru a atins regresia cu cel puțin un stadiu de fibroză», subliniază Romero, care a participat la studii.

Medicamentul, care este comercializat sub marca Rezdiffra, a fost aprobat de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA, FDA în martie 2024, iar compania care l-a dezvoltat, Madrigal Pharmaceuticals, speră că EMA îi va da undă verde în Europa «până la mijlocul anului 2025», potrivit unui reprezentant.

Rezultatele prezentate la congres privind semaglutid, din studiul ESSENCE, arată că «tratamentul cu 2,4 miligrame pe săptămână [doza aprobată pentru tratamentul obezității] duce la dispariția inflamației la 32% dintre pacienți și îmbunătățește fibroza la 36%, ceea ce este semnificativ mai mare decât rezultatul obținut cu placebo, care este de aproximativ jumătate», explică Romero. Semaglutid, în opinia experților intervievați, are avantajul că profilul său de siguranță este bine cunoscut, deoarece este utilizat la pacienții cu diabet din 2017.

Rocío Alier, care nu a participat la studii, consideră rezultatele ambelor medicamente încurajatoare, deși până în prezent doar o parte dintre pacienți răspund la tratament. «Am trăit mulți ani de eșecuri și absența oricăror alternative farmacologice, așa că aceste rezultate marchează un punct de cotitură important, care deschide calea pentru cercetări viitoare», spune ea.

Această expertă, cu toate acestea, insistă asupra faptului că prima intervenție cu pacienții cu steatoză hepatică ar trebui să se bazeze pe schimbări în alimentație și exerciții fizice. «Steatoza hepatică metabolică este una dintre epidemiile secolului XXI. Ea afectează deja mai mult de un sfert din populație și este strâns legată de modul în care mâncăm și de cât de puțin ne mișcăm. Ne îndepărtăm de dieta mediteraneană, care, pe lângă faptul că este cultura noastră, este foarte benefică pentru sănătate. Se pare că ne îndreptăm către alte forme de alimentație, care nu sunt tocmai sănătoase», se plânge ea.

Legătura cu nivelul de educație

Legătura dintre aceste modificări ale dietei și situația socio-economică a familiilor a fost un alt punct care a fost evidențiat în timpul congresului. «În studiul din Cantabria, pe lângă studierea prevalenței steatozei hepatice metabolice, am analizat pentru prima dată modul în care influențează determinanții sociali ai sănătății. Și am văzut că variabile precum sărăcia, nivelul de educație mai scăzut, șomajul, poziția vulnerabilă, invaliditatea sau venitul anual mai mic de 18.000 de euro sunt clar asociate cu o prevalență mai mare a bolii, dar și cu faptul că aceasta se transformă în forme mai severe», rezumă Javier Crespo.

Acest expert consideră că este necesară adoptarea unor măsuri ample în domeniul sănătății publice. «Trebuie să lucrăm de la școli, deoarece doar educația va permite cetățenilor să conștientizeze impactul pe care îl au asupra sănătății deciziile noastre cu privire la ceea ce mâncăm, ce activitate fizică facem... Dar este, de asemenea, necesar să impozităm alimentele nesănătoase și produsele ultra-procesate. Alimentele sănătoase ar trebui să fie mai accesibile decât cele despre care știm cu siguranță că sunt dăunătoare sănătății. Și foarte des se întâmplă exact invers», conchide el.