Privind în urmă, Fernando Simón nu regretă deciziile pe care le-a luat – sau pe care le-a consiliat – pentru a limita pandemia. Nu crede că ar fi putut face ceva mult mai bine, ținând cont de datele disponibile la momentul respectiv. Și nici măcar pentru o clipă nu s-a gândit să dea înapoi din cauza criticilor primite. "Au existat mai multe mulțumiri. Dar și hateri, persoane care urăsc și care au vrut să denatureze ceea ce se spunea. Munca mea include comunicarea despre riscurile sanitare bazându-mă pe știință și nu voi înceta să-mi fac treaba", a declarat el într-un eveniment alături de Ministrul Sănătății, Mónica García, la a cincea aniversare a pandemiei.

Directorul Centrului de Coordonare a Alertelor și Urgențelor Sanitare (CCAES) a insistat asupra acestei idei de mai multe ori. El a apărat alți oameni de știință care, la fel ca el, au servit ca purtători de cuvânt în timpul pandemiei, confruntându-se cu atacuri foarte dure. "Oamenii care urăsc nu pot conduce sau influența societatea noastră. Trebuie să fim capabili să înfruntăm această plagă."

Simón a citat un studiu din revista Nature, realizat pe 321 de oameni de știință, care a relevat faptul că 38% dintre aceștia au suferit hărțuiri pentru că au informat despre COVID-19: "Dacă toți acești oameni agresați s-ar fi retras, ar fi rămas doar comunicarea celor care erau de acord cu ceea ce acei hateri doreau să se spună. Iar în știință, acest lucru nu poate fi permis."

Întrebat dacă s-a gândit vreodată să demisioneze, a fost categoric: "Trebuie să fim conștienți de ceea ce este fiecare. Pompierii nu devin pompieri pentru a coborî pisici din copaci, ci pentru a stinge incendii. Noi, profesioniștii din domeniul sănătății publice și epidemiologiei, ne pregătim pentru epidemii și pandemii; dacă atunci când sosesc ne dăm la o parte, profesionalismul nostru ar fi pus sub semnul întrebării."

Cel care a fost mâna dreaptă a miniștrilor Sănătății care s-au confruntat cu pandemia (mai întâi Salvador Illa și apoi Carolina Darias) consideră că, având date mai bune, s-ar fi putut face, de exemplu, carantine "mai chirurgicale". "Nu avea sens să carantinezi o persoană care locuia singură pe un munte, dar în acel moment era foarte dificil să iei alte decizii cu informațiile pe care le aveam." Deși există studii care demonstrează că măsurile de carantină au salvat sute de mii de vieți, este, de asemenea, adevărat că alte țări au fost mai flexibile (mai ales în ceea ce privește posibilitatea de a ieși pe stradă) și nu au obținut rezultate mai proaste.

Agenția de Sănătate Publică

Evenimentul a avut loc la doar o zi după ce Comisia de Sănătate a Congresului a aprobat crearea unei Agenții de Stat pentru Sănătate Publică, un obiectiv restant al Spaniei de mai bine de un deceniu, care pare să se apropie de realizare. Ministrul Sănătății a asigurat că nu va exista o numire din partea sa pentru conducerea acestui organism și că aceasta va trebui decisă pe căi tehnice și de merit. Simón a recunoscut că, atunci când vor fi publicate criteriile, va analiza dacă va candida, dar a asigurat că "nu ar accepta niciodată funcția dacă numirea ar fi făcută pe criterii subiective."

García și-a exprimat satisfacția pentru undă verde acordată acestui organism, care va fi responsabil, printre altele, de monitorizarea datelor epidemiologice și va recomanda acțiuni de sănătate publică, și care a primit votul pozitiv al tuturor grupurilor parlamentare, cu excepția Vox. "Când vorbim despre sănătate, despre asistență medicală, este un element de coeziune în momente politice foarte polarizate, este un element centripet al consensului", a subliniat ea.

Ministrul a apărat, de asemenea, în linii mari, ceea ce administrațiile au făcut în timpul pandemiei. Cel puțin "cele care au pus pe primul loc îngrijirea populației". Și s-a arătat optimistă cu privire la capacitățile de a face față unei noi situații similare: "Cred că suntem mult mai bine pregătiți decât eram. Exista un dispreț față de sănătatea publică și aveam radarele oprite. Acum sunt pornite, deși mai avem mult de lucru."