Noua prim-ministră a Japoniei, Sanae Takaichi, a stârnit recent discuții internaționale după ce a recunoscut că, de când a preluat funcția, doarme în medie doar două până la patru ore pe zi. Deși a glumit că acest stil de viață "probabil e rău pentru pielea ei", experții avertizează că lipsa cronică de somn nu este o chestiune de glumă.

Mulți lideri politici și de afaceri se mândresc cu programul lor de somn redus, asociind-ul cu productivitatea crescută și cu timpul suplimentar de lucru. Însă, știința demonstrează contrariul: privarea de somn duce la o eficiență redusă și la performanțe slabe. Specialiștii subliniază că renunțarea la odihnă pentru a lucra mai mult rezultă în oboseală accentuată și un număr crescut de erori, care, în anumite profesii, pot avea consecințe catastrofale.

Costul economic al somnului insuficient este semnificativ. Studiile realizate în țări OCDE, inclusiv Statele Unite, Japonia, Regatul Unit și Germania, au arătat pierderi substanțiale din PIB din cauza lipsei de somn. Un raport din 2024 a concluzionat chiar că, dacă toți adulții argentinieni ar dormi cel puțin șapte ore pe noapte, PIB-ul țării ar putea crește cu 1,27%.

Experții insistă că somnul nu este o pierdere de timp, ci o necesitate vitală pentru repararea organismului. El joacă un rol crucial în consolidarea memoriei, reglarea emoțiilor și îmbunătățirea procesului decizional. Dr. Manuel de Entrambasaguas, coordonator al grupului de lucru pentru insomnie din cadrul Societății Spaniole de Somn, afirmă că "De multe ori, ne culcăm cu o problemă în minte și, dacă dormim bine, ne trezim cu soluția."

Privarea extremă de somn poate duce la micro-somnuri, perioade scurte de somn involuntar care pot avea consecințe periculoase, mai ales în cazul șoferilor sau al persoanelor care ocupă poziții de responsabilitate. Chiar și în cazuri mai puțin severe, performanța cognitivă scade semnificativ, afectând capacitatea de reacție, raționamentul logic, coordonarea și stabilitatea emoțională.

Istoria este plină de exemple în care lipsa de somn a contribuit la dezastre majore, inclusiv accidentul nuclear de la Cernobîl, naufragiul Exxon Valdez sau dezastrul navetei spațiale Challenger. Un studiu publicat în revista Sleep în 2008 a confirmat că efectele pierderii de somn sunt cumulative, iar riscul de a comite erori crește progresiv cu privarea continuă de somn, fiind critică perioada între orele 1:00 și 4:00 dimineața.

Pe termen lung, privarea de somn este asociată cu apariția și dezvoltarea unor boli grave, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, metabolice (obezitate, diabet) și neurodegenerative, precum și cu un risc crescut de anxietate, depresie și anumite tipuri de cancer. Doar un procent mic din populație, așa-numiții "dormitori scurți" genetic, nu suferă consecințele lipsei de somn.

Totuși, există o tendință crescândă, inclusiv în rândul figurilor publice, de a recunoaște importanța somnului. Personalități precum Rafael Nadal, Carlos Alcaraz, Jeff Bezos și chiar Elon Musk au vorbit despre cum somnul adecvat le susține performanța și productivitatea.