O nouă cercetare publicată în prestigioasa revistă Neuron, parte a grupului Cell Press, a respins vehement ipoteza populară care lega direct microbiomul intestinal de cauzele autismului.

Studiul, condus de neurobiologul dezvoltării Kevin Mitchell de la Trinity College Dublin, a identificat "deficiențe grave, inconsistențe și contradicții" în numeroasele lucrări anterioare care susțineau această teorie.

Autorii sunt de părere că această ipoteză a ajuns la un punct mort și avertizează împotriva tendinței de a simplifica o condiție complexă precum autismul. Ei subliniază că prevalența crescută a tulburării de spectru autist, observată la nivel global (de la 773 cazuri la 100.000 de locuitori în 1990 la 788 în 2021), este probabil rezultatul unor practici diagnostice îmbunătățite, și nu o creștere reală a afecțiunii subiacente.

Mitchell și echipa sa au analizat riguros soliditatea dovezilor, de la studiile pe șoareci până la încercările clinice pe oameni, și au concluzionat că "nu există nicio dovadă solidă care să susțină relația cauzală ipotetică între autism și microbiom". Aceștia au remarcat că studiile observaționale prezentau un număr mic de participanți, date imprecise și rezultate inconsistente sau chiar contradictorii.

În plus, s-a sugerat că orice asociere existentă ar putea fi datorată unei "cauzalități inverse", unde modificările microbiomului sunt o consecință a autismului (prin influența asupra dietei), și nu o cauză.

Experimentele pe șoareci au fost criticate pentru deficiențe metodologice, iar studiile clinice umane, care implicau manipularea microbiomului prin transplant de materii fecale sau probiotice, au avut concluzii inconsistente, adesea fiind studii mici, deschise și fără grup de control, fără dovezi clare ale unor efecte benefice.

Având în vedere amploarea contradicțiilor și deficiențelor, autorii sugerează chiar abandonarea cercetărilor în acest domeniu. "Nu cred că este justificat să dedicăm mai mult timp și resurse acestui subiect. Știm că autismul este o condiție cu o puternică componentă genetică și încă mai sunt multe de investigat", a declarat Mitchell.

Dorothy Bishop, neuropsiholog specializat în dezvoltare de la Universitatea Oxford, co-autoare a studiului, împărtășește această viziune, pledând pentru o cercetare mult mai riguroasă dacă investigațiile în acest domeniu continuă.

Experții consultați, inclusiv Neus Elias, psihiatru la Spitalul Infantil Sant Joan de Déu din Barcelona, sunt de acord cu concluziile, subliniind că simplificarea autismului, o afecțiune extrem de complexă, nu are sens. Aceștia avertizează și asupra pericolelor interpretărilor grăbite, care pot fi exploatate de industria nutriceutică și de probiotice pentru a vinde produse cu eficacitate neprobată, generând "speranțe false".

Consensul este că trebuie continuate investigațiile asupra complexității genetice a autismului, domeniu în care s-au identificat deja zeci de gene de risc și continuă să fie descoperite altele noi.