Colegiile electorale din Ecuador au fost închise duminică, la ora locală 17:00, după un al doilea tur de scrutin care a decurs fără incidente majore. Acum, urmează să se a&ș;tepte cel puțin trei ore, termenul estimat de Consiliul Național Electoral (CNE) pentru a efectua o numărare a voturilor cu rezultat ireversibil. Orele premergătoare sfâr&ș;itului zilei de vot au fost dominate de sondaje care indicau o victorie strânsă pentru unul sau altul dintre candidați: Daniel Noboa, actualul pre&ș;edinte conservator, &ș;i Luis González, din partea correismului. Candidații au ajuns la ziua alegerilor într-un scenariu de egalitate tehnică, conform sondajelor, &ș;i au luptat vot cu vot într-un teren incert, în care sprijinul comunităților indigene este crucial pentru a obține victoria. Sâmbătă, pre&ș;edintele a decretat stare de excepție în șapte provincii &ș;i în Quito, capitala, pentru a transmite un mesaj bandelor criminale care au pus statul în dificultate. Între timp, candidata prezidențială de stânga din Ecuador a cerut duminică, la centrul său de votare, ca Forțele Armate și Poliția să nu intervină în numărarea voturilor.

Cetățenii se apropie de urne pentru a-&ș;i exercita dreptul de vot la Institutul Național Mejía din centrul Quito. Colegiile electorale s-au închis în Ecuador cu o participare de 83,7% Acum nu mai rămâne decât să a&ș;teptăm. Colegiile electorale din Ecuador s-au închis la ora 17:00, duminică, după un al doilea tur de scrutin care a decurs fără incidente majore. Acum, trebuie să a&ș;teptăm cel puțin trei ore, acesta fiind termenul pe care Consiliul Național Electoral (CNE) îl estimează că va dura pentru a efectua o numărare a voturilor cu rezultat ireversibil. Participarea la aceste alegeri a fost de 83,76% din toți alegătorii obligați să voteze, conform ultimului raport al CNE, mai mare decât în primul tur.

Orele premergătoare sfâr&ș;itului zilei de vot au fost dominate de sondaje care indicau o victorie strânsă pentru unul sau altul dintre candidați: Daniel Noboa, actualul pre&ș;edinte conservator, &ș;i Luis González, din partea correismului. Pre&ș;edintele, care candidează pentru realegere după un an &ș;i jumătate de guvernare — a completat mandatul e&ș;uat al lui Guillermo Lasso — va a&ș;tepta rezultatele în Olón, un sat de coastă cu mai puțin de 5.000 de locuitori la nord-vest de Guayaquil, unde are o re&ș;edință luxoasă. Nu vrea să repete fiasco-ul din primul tur din februarie, când a rămas în Quito pentru a sărbători o victorie zdrobitoare &ș;i a trebuit să se mulțumească cu o diferență de doar 17.000 de voturi față de candidata de stânga. Luisa González, în schimb, este deja în capitala Ecuadorului.

Ziua alegerilor a decurs „cu normalitate”, conform rezumatului făcut după-amiaza de observatorii internaționali. Heraldo Muñoz, &ș;eful misiunii OEA, a reamintit mai devreme că alegătorii nu trebuie să se lase purtați de anxietate &ș;i să nu aibă încredere în sondajele post-electorale. „Trebuie să a&ș;teptăm cu răbdare până la ultimul vot &ș;i să nu avem încredere în exit poll-uri, care nu sunt decât estimări statistice”, a spus el. Două companii de sondaje autorizate de CNE au efectuat sondaje, dar rezultatul este a&ș;teptat să fie atât de strâns încât vor avea o capacitate limitată de anticipare. A fost, cu toate acestea, o zi atipică. Ecuadorul trăie&ș;te din ianuarie 2024, prin decizia lui Noboa, în situație de „conflict armat intern”. Aceasta presupune controlul poliției &ș;i militar al ora&ș;elor &ș;i satelor &ș;i, de sâmbătă, stare de asediu între ora zece seara &ș;i cinci dimineața în șapte provincii. González a denunțat în momentul votului că starea de excepție decretată de pre&ș;edinte în ajun afectează electoratul său. „Ei decretează stare de excepție când partidele politice vom fi în centrele de calcul primind procese-verbale. Este o modalitate de a ne obliga să nu ne mobilizăm”, s-a plâns González după ce a votat în Canuto, un oră&ș;el din provincia de coastă Manabí.

Armata &ș;i Poliția păzesc exteriorul CNE

În exteriorul Consiliului Național Electoral, în Quito, se află camioane ale Armatei &ș;i ale Unității de Menținere a Ordinii Publice a Poliției Naționale. Tot perimetrul celui mai înalt organ electoral este îngrădit &ș;i păzit de militari &ș;i poliți&ș;ti de sâmbătă după-amiaza, 12 august, informează Ana Cristina Basantes. Cu câteva minute înainte de închiderea colegiilor electorale, cetățenii merg să voteze la colegiul 24 de Mayo din nordul Quito. Isamar Játiva, 30 de ani, asigură că suferă în această duminică pentru că nu există sănătate, educație sau locuri de muncă. „Suntem într-o criză de țară. Nu vrem ca socialismul să câ&ș;tige. Îl susțin pe Noboa pentru că are inițiative în investiții de afaceri &ș;i asta generează locuri de muncă”

OEA vede normalitate în ziua alegerilor &ș;i face apel la transparență împotriva zvonurilor de fraudă.

&Ș;eful misiunii de observare electorală a Organizației Statelor Americane (OEA) în Ecuador, fostul cancelar chilian Heraldo Muñoz, a subliniat „normalitatea” &ș;i „lini&ș;tea” cu care au decurs primele &ș;ase ore de votare din al doilea tur prezidențial în Ecuador. În declarațiile făcute presei după o vizită la Colegio San Gabriel, unul dintre cele mai mari centre de votare din Quito, Muñoz a spus că au observat „normalitate” &ș;i unele evenimente izolate pe care le-au consemnat pentru raportul lor preliminar. „Important este ca oamenii să-&ș;i poată exercita dreptul la vot, iar asta înfrânge orice fraudă dacă există transparență, pe lângă observarea delegaților partidelor &ș;i a observatorilor internaționali”, a spus Muñoz când a fost întrebat dacă se tem că candidații vor denunța din nou situații cu care caută să consolideze un discurs de presupusă fraudă, a&ș;a cum au făcut deja în primul tur.

„Vom consemna orice situație care ar putea fi neregulată sau care nu corespunde standardelor democratice internaționale. Ceea ce trebuie făcut este să înfrângem aceste zvonuri &ș;i tensiuni, astfel încât acest proces să continue să curgă, sperăm, într-un mod transparent &ș;i democratic”, a adăugat el. Muñoz &ș;i-a exprimat speranța că restul zilei va menține tonul inițial &ș;i a subliniat desfă&ș;urarea de securitate din partea Forțelor Armate &ș;i a Poliției. De asemenea, a îndemnat cetățenii să a&ș;tepte „cu răbdare” rezultatele oficiale. „Trebuie să a&ș;teptăm cu răbdare până la ultimul vot &ș;i să nu avem încredere în „exit poll-uri” (sondaje la ie&ș;irea de la urne) care nu sunt decât statistici”, a subliniat el.

O fotografie a votului poate costa până la 32.000 de dolari.

Al doilea tur electoral este marcat de o decizie controversată a Consiliului Național Electoral (CNE): interzicerea utilizării telefonului mobil în momentul votului. O măsură fără precedent în țară, care a adunat deja, până la jumătatea zilei, 71 de persoane citate pentru că au încercat să fotografieze buletinul de vot. Rezoluția a venit contracronometru, aprobată cu câteva zile înainte de alegeri, după o acuzație a guvernului lui Daniel Noboa că, la alegerile din februarie, grupuri criminale au &ș;antajat alegători pentru a vota în favoarea candidatei Revoluției Cetățenești, Luisa González. Nici pre&ș;edintele, nici purtătorii săi de cuvânt nu au prezentat dovezi, dar CNE a acționat rapid. A convocat o sesiune plenară &ș;i a aprobat o normă care pedepse&ș;te cu amenzi cuprinse între 9.870 și 32.000 de dolari pe cei care folosesc telefonul mobil pentru a face o fotografie a buletinului de vot. Decizia a ridicat semnale de alarmă în rândul juri&ș;tilor, care subliniază că măsura încalcă drepturile alegătorilor, pe lângă faptul că este disproporționată, deoarece portul unei arme într-un loc de vot, de exemplu, implică o sancțiune de doar 235 de dolari. În ciuda criticilor, Curtea Constituțională a validat rezoluția. Norma rămâne fermă, într-o țară în care chiar &ș;i modul de a demonstra pentru cine se votează a intrat în categoria de act suspect.

Participarea atinge 41% la jumătatea zilei alegerilor în Ecuador.

La jumătatea zilei, 41% din registrul electoral din Ecuador a fost deja la urne, conform informațiilor Consiliului Național Electoral. „Această cifră reflectă un răspuns activ din partea electoratului”, a asigurat Diana Atamaint, pre&ș;edintele organismului, într-o încercare de a transmite calm într-un mediu încărcat de tensiuni politice, stare de excepție &ș;i o desfă&ș;urare militară puternică. Ziua decurge sub supraveghere strictă. Peste 56.000 de polițiști &ș;i 45.000 de militari au fost desfă&ș;urați în întreaga țară pentru a proteja secțiile de votare, după decretul de stare de excepție cu stare de asediu semnat de pre&ș;edintele &ș;i, de asemenea, candidat Daniel Noboa, în orele premergătoare procesului electoral. În cel puțin 47 de zone electorale din străinătate, votarea s-a încheiat deja fără incidente grave, conform rapoartelor oficiale. Cu toate acestea, în Ecuador, autoritățile au raportat 634 de arestări pentru diverse infracțiuni, inclusiv posesia a 56 de arme de foc, 190 de persoane au fost găsite cu arme albe &ș;i au fost emise 565 de citații pentru încălcarea legii uscate, care interzice consumul de alcool în timpul procesului electoral.

Ziua alegerilor în Ecuador, în imagini.

Aproape 14 milioane de ecuadorieni sunt chemați la urne duminică pentru a alege următorul pre&ș;edinte. Vedeți aici galeria completă.

Misiunea Uniunii Europene observă „normalitate absolută” la alegerile din Ecuador.

&Ș;eful misiunii de observare electorală a Uniunii Europene (UE) în Ecuador, europarlamentarul spaniol Gabriel Mato, a subliniat „normalitatea absolută” cu care a început ziua de vot pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale &ș;i &ș;i-a exprimat încrederea că întregul proces va continua aceea&ș;i tendință, informează Efe. În timpul unei vizite la secția de votare situată la Universitatea Salesiana din Quito, Mato a explicat că deschiderea centrelor de votare în întreaga țară a avut loc „în general cu normalitate &ș;i votarea are loc în aceea&ș;i linie”. „Sperăm ca acest lucru să se desfă&ș;oare pe tot parcursul zilei &ș;i să putem ajunge la sfâr&ș;itul voturilor în acela&ș;i climat, când va începe numărarea voturilor. Am încredere că totul se va desfă&ș;ura cu normalitate absolută”, a reiterat el.

Comparați planurile de guvernare ale candidaților la pre&ș;edinția Ecuadorului

Al doilea tur de scrutin pentru alegerile din Ecuador 2025: când, unde &ș;i cum se votează.

Al doilea tur de scrutin din Ecuador va decide cursul țării sud-americane în următorii patru ani. Într-un climat social &ș;i politic tensionat, pre&ș;edintele Daniel Noboa &ș;i candidata de stânga Luisa González ajung la ziua alegerilor într-o egalitate tehnică, cu doar patru zecimi de punct diferență în sondaje. Cel care va câ&ș;tiga va trebui să abordeze subiecte prioritare; țara sud-americană a fost clasată drept cea mai violentă din America Latină, cu 1.300 de omucideri în primele 50 de zile ale anului 2025, existând, de asemenea, importanța efectelor exploatării petroliere în Amazonia &ș;i rezistența populațiilor indigene la ca acest lucru să continue să se întâmple.

Luisa González, răzbunarea correismului.

Luisa González are 47 de ani &ș;i s-a născut în Quito, dar a crescut la țară, în Chone, în provincia de coastă Manabí. Bunicul ei a învățat-o să mânuiască maceta &ș;i să călărească. S-a căsătorit la 15 ani, a avut primul dintre cei doi copii la 16 ani &ș;i a divorțat la 22 de ani. A devenit evanghelistă &ș;i a îmbrăți&ș;at Biblia. Apoi a absolvit dreptul &ș;i a urmat un master în Economie la Universitatea Complutense din Madrid. Nu este surprinzător faptul că González se laudă, cu mândrie, că este o femeie care s-a făcut singură &ș;i puțin dispusă să i se traseze limitele. Campania ei a fost un efort de a lua o distanță prudentă, fără a rupe, de Rafael Correa, mentorul ei politic. De&ș;i candidatura sa se află sub aripa Mișcării Revoluției Cetățenești, abrevierea fostului pre&ș;edinte, González clarifică faptul că are propriul zbor.

Daniel Noboa, nepot &ș;i fiu al puterii.

Daniel Noboa Azín nu avea nevoie să fie pre&ș;edinte. Mo&ș;tenitor al celui mai puternic imperiu bananier din Ecuador, a crescut printre privilegii: conace, companii de familie care facturează milioane &ș;i nume de familie care deschid u&ș;i. Dar în mediul său, puterea nu este un lux, este o obsesie. De la o vârstă fragedă a &ș;tiut că, în familia sa, nu era suficient să ai bani. Trebuia să guvernezi. Tatăl său, Álvaro Noboa, unul dintre cei mai bogați oameni din țară, a candidat de cinci ori la pre&ș;edinție &ș;i a pierdut de fiecare dată. O înfrângere după alta care s-a transformat într-o rană în familie. Daniel, primul născut, a venit să o închidă dintr-o singură lovitură. A câ&ș;tigat la prima încercare &ș;i a împlinit visul frustrat al tatălui său.

Noboa votează fără a face declarații.

Pre&ș;edintele &ș;i candidat la realegere în Ecuador, Daniel Noboa, a votat în comuna de coastă Olón, în provincia Santa Elena, la nord-vest de Guayaquil. Spre deosebire de rivala sa, stângista Luisa González, nu a făcut declarații presei care se adunase la fața locului. A arătat doar buletinul de vot &ș;i s-a retras cu prima doamnă, Lavinia Valbonesi. Noboa va călători apoi la Quito pentru a însoți votul candidatei sale la vicepre&ș;edinție, María José Pinto, &ș;i se va întoarce în Olón pentru a a&ș;tepta rezultatele.

Ecuador votează duminică, divizat între două modele de țară.

Palatul Carondelet este sediul guvernului Ecuadorului &ș;i re&ș;edința pre&ș;edinților săi. Este, de asemenea, piesa de bază a impresionantului centru colonial din Quito. Cu peste 200 de ani de istorie, clădirea este bogată în anecdote. Vecinii î&ș;i amintesc că în 1875 un pre&ș;edinte a murit cu lovituri de macetă în fața unuia dintre zidurile sale, victimă a geloziei unui soldat pe care femeia lui l-a abandonat. Sau că, în anii de aur, invitații internaționali mergeau pe un covor ro&ș;u până la hotelul Savoy, o clădire antică transformată în birouri. Sau că pre&ș;edintele american Richard Nixon s-a bărbierit în frizeria care funcționa aproape ascunsă printre o duzină de magazine săpate în fațada de piatră. Din ianuarie anul trecut, totul s-a schimbat. Nu mai există frizerie, magazine de bagatele sau covoare ro&ș;ii. Carondelet este de puțin peste un an înconjurat de garduri metalice, închis în piață &ș;i abia luminat. Mediul &ș;i-a pierdut strălucirea &ș;i, de asemenea, bucuria. Vina o are violența, care a explodat până la limite de neimaginat în câțiva ani. Tocmai violența &ș;i amintirea anilor mai buni sunt cele care vor decide votul a aproape 14 milioane de ecuadorieni în al doilea tur pentru pre&ș;edinție. Opțiunile nu pot fi mai diferite: pe de o parte, dreapta Daniel Noboa, care, cu doar 37 de ani, candidează pentru realegere; pe de altă parte, Luisa González, în vârstă de 47 de ani, candidata patronată de fostul pre&ș;edinte de stânga Rafael Correa (2007-2017).

Luisa González cere Armatei &ș;i Poliției să nu intervină în numărarea voturilor.

În mijlocul ploii din Canuto, un oră&ș;el din provincia de coastă Manabí, Luisa González a ajuns la centrul său de votare înconjurată de susținători. Candidata, care caută pre&ș;edinția Ecuadorului într-un al doilea tur de scrutin tensionat, a apărut sigură, zâmbitoare, dar cu discursul ascuțit. González a celebrat alianțele țesute în ultimele săptămâni cu alte partide politice, chei pentru a-&ș;i consolida candidatura. Dar nu a întârziat să-&ș;i îndrepte atenția către contracandidatul său, Daniel Noboa, actualul pre&ș;edinte &ș;i, de asemenea, candidat la realegere, care a semnat un decret controversat de stare de excepție cu stare de asediu cu câteva ore înainte de ziua alegerilor. „Ei decretează stare de excepție când partidele politice vom fi în centrele de calcul primind procese-verbale. Este o modalitate de a ne obliga să nu ne mobilizăm”, a denunțat el cu un ton supărat. A cerut Forțelor Armate și Poliției să garanteze democrația, să protejeze cetățenii &ș;i să nu intervină în numărarea voturilor. &Ș;i, ca în noaptea de sâmbătă, a lansat o acuzație gravă, asigurând că are rapoarte de la Serviciile Secrete de Stat privind o încercare de „a planta procese-verbale marcate” în favoarea sa, care ar permite adversarului său să denunțe o fraudă.

Ecuatorienii din Madrid votează.

Cei care locuiesc în Madrid au început să voteze cu cinci ore înainte de cei din Ecuador. Când au introdus prima plic la ora nouă dimineața, în Spania, în Quito era ora două dimineața; iar când vor introduce ultimul buletin de vot, la ora cinci după-amiaza, în Ecuador va fi încă ora 10.00. Mauro Ramiro Torres, în vârstă de 69 de ani, este printre primii care vizitează urnele în ceea ce este cea mai mare diasporă ecuadoriană din Europa. Ceea ce se va decide acolo va avea un impact real asupra celor mai egale alegeri din istoria Ecuadorului. A coborât dintr-un vagon de metrou plin de oameni la ora 9.15 &ș;i se îndreaptă, printre o mulțime de oameni, spre pavilionul târgului din Madrid, la periferia ora&ș;ului. Are votul clar. Va susține candidata susținută de fostul pre&ș;edinte Rafael Correa (2007-2017), Luisa González, opozanta actualului pre&ș;edinte &ș;i candidat la realegere Daniel Noboa. „Cu Correa nu existau trafic de droguri sau violență”, afirmă bărbatul, care lucrează ca portar într-o clădire. Violența care agită națiunea atinge, de asemenea, fibra sensibilă a alegătorilor de cealaltă parte a oceanului.

CNE inaugurează ziua electorală în Ecuador.

Autoritățile Consiliului Național Electoral au început oficial la ora &ș;ase dimineața, ora locală, al doilea tur de scrutin care va decide numele noului pre&ș;edinte al Ecuadorului. Actualul pre&ș;edinte, Daniel Noboa, caută în această duminică realegerea în fața stângistei Luisa González, din partea partidului fostului pre&ș;edinte Rafael Correa. „Astăzi, Ecuadorul are responsabilitatea istorică de a decide ce curs va urma în următorii ani”, a spus ministrul Guvernului &ș;i delegatul Executivului la CNE, José de La Gasca. Aproape 14 milioane de ecuadorieni sunt chemați la urne. Pre&ș;edintele CNE, Diana Atamaint, a informat că peste 1.200 de observatori naționali &ș;i 480 internaționali au fost acreditați pentru a garanta transparența alegerilor. Sâmbătă seara, González i-a îndemnat pe aceia&ș;i observatori să protejeze votul în fața acuzațiilor că guvernul Noboa „plantează procese-verbale de vot” ca pregătire pentru denunțarea fraudei în cazul unei înfrângeri eventuale în această seară. Noboa nu a răspuns la acuzație.

González asigură că Noboa se pregăte&ș;te să denunțe o fraudă.

Candidata prezidențială a stângii ecuadoriene, Luisa González, a asigurat într-un mesaj înregistrat că rivalul său în al doilea tur de scrutin de duminică, pre&ș;edintele Daniel Noboa, „plantează procese-verbale de vot” pentru a denunța o fraudă în cazul unei înfrângeri eventuale. „Îmi fac publică denunțul față de acțiunile disperate pe care, încă o dată, guvernul național al candidatului-pre&ș;edinte intenționează să le implementeze în următoarele ore. Membrii serviciilor de informații ale Poliției Naționale &ș;i ale Forțelor Armate ne informează că, prin montaje &ș;i operațiuni, plantează procese-verbale de vot în diferite regiuni ale țării. Aceste rezultate false urmăresc să construiască ideea de fraudă în fața înfrângerii sale iminente”, a spus González pe rețelele sale de socializare. „Fac un apel către Forțele Armate, către Poliția noastră Națională, să nu se preteze la acest spectacol care nu face decât să destabilizeze &ș;i să slăbească &ș;i mai mult puțina democrație care ne-a mai rămas. Fiți garanți ai democrației &ș;i ai păcii. &Ș;i către toți cetățenii, vom vota cu speranță. &Ș;i către organizațiile internaționale &ș;i observatori, fiți vigilenți la abuzurile pe care le suferă țara noastră. Domnule Noboa, dumneavoastră aveți frica; speranța este a noastră”, a adăugat el. Guvernul nu a răspuns încă acuzației candidatului. Noboa a câ&ș;tigat primul tur de scrutin electoral organizat în februarie cu doar 17.000 de voturi avans față de González. Sondajele pentru al doilea tur anticipează un rezultat la fel de strâns, cu diferențe în favoarea unuia sau altuia dintre candidați care se încadrează în marja de eroare statistică.

CIDH solicită organizarea de alegeri pa&ș;nice &ș;i „protejarea vieții &ș;i integrității candidaților”.

Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului (CIDH) a lansat sâmbătă un apel pentru organizarea pa&ș;nică a celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor generale din Ecuador. „CIDH î&ș;i reiterează apelul de a organiza alegeri generale pa&ș;nice, de a respecta rezultatele ca expresie a suveranității populare &ș;i de a proteja viața &ș;i integritatea candidaților, cu respect strict față de democrație &ș;i drepturile omului”, a declarat organizația într-o postare pe rețeaua de socializare X.

Noboa decretează stare de excepție în &ș;apte provincii &ș;i Quito.

Pre&ș;edintele &ș;i candidatul la realegere, Daniel Noboa, a decretat sâmbătă stare de excepție în 12 provincii ale țării &ș;i în Quito, capitala Ecuadorului, timp de 60 de zile, ca răspuns la violența care este în cre&ș;tere. În ajunul alegerilor, va fi în vigoare starea de asediu între zece seara &ș;i cinci dimineața, de&ș;i decretul precizează că vor fi permise manifestații pa&ș;nice. Starea de excepție este un pas mai departe în militarizarea teritoriului țării pe care Noboa o propune. Ecuadorul a devenit în mai puțin de patru ani cea mai violentă țară din America Latină, cu o rată a omuciderilor de 38 la 100.000 de locuitori în 2024. „Ianuarie a fost cea mai proastă lună din istoria Ecuadorului, cu 832 de crime; &ș;i februarie, a doua cea mai proastă”, spune Luis Carlos Córdova-Alarcón, coordonator al programului de Cercetare, Ordine, Conflict &ș;i Violență al Universității Centrale din Ecuador. „Dacă această tendință continuă, am putea atinge anul acesta cea mai mare rată din lume, cu 48 de omucideri la 100.000 de persoane”, avertizează el. Violența este astăzi principala preocupare a ecuadorienilor, peste problemele economice &ș;i chiar peste corupție. Noboa se prezintă drept candidatul mâinii de fier, în fruntea unui război împotriva bandelor care au crescut, împreună cu traficul de droguri, numărul de crime într-o țară considerată o bulă de pace într-o zonă turbulentă. Candidata de stânga, Luisa González, consideră că violența nu se va opri dacă nu sunt atacate &ș;i cauzele sale profunde, precum sărăcia &ș;i inegalitatea.

Campania prezidențială ecuadoriană se încordează în linia finală: Noboa decretează stare de excepție în Quito.

Totul este gata pentru ca aproape 14 milioane de ecuadorieni să aleagă un pre&ș;edinte duminică, în al doilea tur de scrutin. Vineri a început embargoul campaniei &ș;i, pentru un moment, în Ecuador s-a vorbit despre inundațiile care afectează provinciile de coastă sau despre anunțul că joia viitoare va fi o sărbătoare pentru Săptămâna Mare. Cu toate acestea, tensiunea electorală este palpabilă. Pre&ș;edintele &ș;i candidatul la realegere, Daniel Noboa, a decretat sâmbătă stare de excepție în 12 provincii ale țării &ș;i în Quito, capitala, timp de 60 de zile, ca răspuns la violența care este în cre&ș;tere. În ajunul alegerilor, va fi în vigoare starea de asediu între zece seara &ș;i cinci dimineața, de&ș;i decretul precizează că vor fi permise manifestații pa&ș;nice.

Al doilea tur de scrutin pentru alegerile din Ecuador 2025: când, unde &ș;i cum se votează.

Al doilea tur de scrutin între Luisa González &ș;i Daniel Noboa va decide cine rămâne în fruntea țării până în 2029, actualul pre&ș;edinte sau candidata correismului.

Noboa &ș;i González încheie campania pentru pre&ș;edinția Ecuadorului la egalitate în sondaje.

Platformele au început să fie instalate joi dimineață devreme în Guayaquil, acel bastion râvnit de orice politician ecuadorian. Nu este doar capitala provinciei Guayas: aici sunt peste 3,2 milioane de voturi, suficiente pentru a înclina balanța într-o alegere care, conform ultimelor rezultate, este la egalitate. Puțin pare să se fi schimbat de la primul tur din februarie anul trecut, care s-a încheiat cu doar 16.000 de voturi în favoarea pre&ș;edintelui &ș;i a candidatului Daniel Noboa, în fața stângistei Luisa González, susținută de fostul pre&ș;edinte Rafael Correa (2007-2016).

Ecuador intră în linia finală a campaniei prezidențiale cu totul de decis.

Pe pre&ș;edintele Daniel Noboa &ș;i pe aspiranta care va avea succesul, candidata de stânga Luisa González, îi separă în sondaje doar patru zecimi, ceea ce poate fi considerat o egalitate tehnică. Ei sunt protagoni&ș;tii unei campanii atipice, fără prea multă prezență a protagoni&ș;tilor, ca &ș;i cum amândoi ar fi fost pe defensivă &ș;i ar fi avut mai multă încredere în gre&ș;elile celuilalt decât în meritele lor. Este evident că amândoi nu au carismă, motiv pentru care consilierii lor evită aproape orice fel de expunere care nu este sub controlul lor. Orice pas gre&ș;it le-ar putea costa pre&ș;edinția.

Bună ziua. Începem relatarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ecuador.

Aproape 14 milioane de alegători sunt chemați duminică să aleagă între consolidarea proiectului mâinii de fier al actualului pre&ș;edinte, dreapta Daniel Noboa, sau revenirea correismului prin stângista Luisa González. Votul este configurat ca o dispută între două modele la antipoduri într-o țară lovită de o criză de violență fără precedent. Candidații ajung la ziua alegerilor într-un scenariu de egalitate tehnică, conform sondajelor, &ș;i luptă vot cu vot într-un teren incert, în care sprijinul comunităților indigene va fi crucial pentru a obține victoria. Pentru a începe, vă recomandăm câteva lecturi pentru a contextualiza această competiție.