Declarația șefului ICE privind eficiența deportărilor

Todd Lyons, șeful Serviciului de Supraveghere a Imigrației și Vămilor din Statele Unite (ICE), afirmă că agenția sa este foarte eficientă, dar se confruntă acum cu obstacole logistice tot mai mari, legate de recenta escaladare a volumului de muncă și a ambițiilor. Trump a promis că va deporta 15 sau 20 de milioane de persoane și, deși Pew Research Center spune că există doar între 11 și 12 milioane de imigranți fără documente în SUA, imigranții legali sunt, de asemenea, susceptibili de deportare dacă sunt acuzați de anumite infracțiuni, cum ar fi violența domestică, agresiunea sexuală, conducerea sub influența alcoolului sau furtul din magazine.

Nu contează prea mult, deoarece detaliile vor fi secrete de stat, datorită Alien Enemies Act, legea din 1798 pe care au folosit-o pentru a deporta venezueleni fără a da nicio explicație. În orice caz, anul acesta, Imigrația trebuie să optimizeze.

În conferința sa de miercurea trecută la Expo despre Securitatea Frontierei de la Centrul de Congrese din Phoenix (Arizona), Lyons a explicat cum. Ei trebuie să dezvolte «un proces de deportare ca cel al Amazon Prime, dar cu ființe umane».

Modele de eficiență logistică: compararea actualității cu trecutul

Pentru Jeff Bezos, cultura companiei sale se rezumă la patru concepte cheie: viteză, automatizare, eficiență logistică și obsedare pentru utilizator. Dar transformarea ființelor umane în unități care trebuie deplasate eficient, cu codurile de transport, listele de încărcare și calculul costurilor la nivel industrial, nu este o problemă nouă a erei digitale.

De fapt, este problema care a reunit 15 bărbați într-un conac la numărul 56 de pe Am Großen Wannsee, la periferia Berlinului. Au numit-o Conferința de la Wannsee. Era ianuarie 1942.

Conferința de la Wannsee: o analiză a eficienței logistice

În termeni de logistică, proiectul era foarte asemănător. Aveau ordin să «evacueze» unsprezece milioane de persoane distribuite pe tot continentul. Și trebuiau să o facă repede, deoarece, ca și imigranții din SUA, erau persoane foarte periculoase și subversive, cauzatoare de epidemii, crize economice, șomaj, hiperinflație.

Mai rău: de dizolvarea rasei autohtone. Proiectul începuse deja, dar Einsatzgruppen aveau limitări. Trebuia optimizat.

Întâlnirea organizațională a fost prezidată de Reinhard Heydrich, mâna dreaptă a șefului SS, Heinrich Himmler, și director al Biroului de Securitate Principal al Reich-ului. Au participat membrii cheie ai birocrației ministeriale germane, inclusiv SS, ministerele de Interne, Justiție și Relații Externe. Operațiunea a fost planificată de la început ca o provocare de eficiență operațională: coordonarea ministerelor pentru a evita colapsurile administrative și optimizarea resurselor fără «pierderi de eficiență», minimizând «impactul» asupra transportului militar.

Au fost convenite protocoale pentru ca unitățile să fie înregistrate, clasificate și tratate în mod corespunzător, înainte de a fi evacuate și procesate pentru «a profita de capacitatea de muncă rămasă» înainte de faza finală. Adolf Eichmann, pe atunci responsabil cu afacerile evreiești și deportările, a redactat actele. Nimeni nu-și imagina că va deveni cel mai faimos din grup, datorită «Eichmann în Ierusalim: Un studiu despre banalitatea răului», bestseller-ul lui Hannah Arendt, publicat în 1963.

Implicarea companiilor private în planul de deportare

Multe companii private au participat la executarea planului. Deutsche Reichsbahn a pus la dispoziție trenuri speciale pentru deportări masive, taxând statul pe persoană și kilometru. IG Farben, cel mai mare consorțiu chimic al celui de-al Treilea Reich, a produs și a furnizat gazul otrăvitor Zyklon B, în timp ce Topf & Söhne a proiectat cuptoarele și sistemele de ventilație ale camerelor, pentru a optimiza «randamentul» lor. IBM a pus la dispoziție mașinile de cartele perforate și software-ul necesar pentru a automatiza și accelera soluția finală. Toți marii contractori militari, precum Krupp, Daimler-Benz, Siemens și Volkswagen, au profitat de «capacitatea de muncă rămasă» a persoanelor procesate. Începând cu Wernher von Braun, a cărui fabrică de construcție a V-2, prima rachetă spațială, era conectată direct cu Mittelbau-Dora, un subcamp al Buchenwald.

Ne putem imagina că un proces de deportare ca cel al Amazon Prime, dar cu ființe umane, ar semăna foarte mult cu acesta. Dar ar fi mai rapid, mai ieftin, mai eficient și mai opac, alimentat de apa orașelor noastre și de energia centralelor noastre electrice, antrenat în toți acești ani de milioane de utilizatori și lucrători ai Prime.

Planuri actuale de deportare

Dacă vor să o facă, au resurse. Jeff Bezos face parte din program, ca și Google, Meta, Apple, Microsoft, Tesla, SpaceX și restul giganților tehnologici care l-au însoțit pe Trump la inaugurarea sa. Congresul tocmai a aprobat încă 430 de milioane de dolari suplimentari pentru paturi de detenție pentru imigranți, transport și costuri de deportare și 136 de milioane de dolari suplimentari Departamentului de Justiție pentru a sprijini creșterea anticipată a detenției imigranților.

Tom Homan, cunoscut sub numele de «țarul frontierei», a declarat la același congres că va fi nevoie de mult ajutor din partea sectorului privat pentru a duce proiectul la bun sfârșit. «Vom avea nevoie de mai multe paturi, mai multe zboruri și știu că asta v-a adus pe mulți dintre voi aici astăzi», a spus el unei audiențe de companii de tehnologie, supraveghere și înaltă securitate la conferința inaugurală. «Lăsați placa și pistolul să facă lucrurile plăcii și pistolului și să contractăm tot restul».