Când părea că jurisprudența în cazul ERE este stabilită, apare o nouă întorsătură.

La peste 14 ani de la începerea sa, ultima schimbare a venit miercuri, când Audiența din Sevilla, primul tribunal care a condamnat conducerea Guvernului Andaluziei în componenta politică a fraudei ERE, a considerat că Tribunalul Constituțional ar fi putut încălca Dreptul Uniunii Europene prin sentințele sale. Faptul că o Audiență Provincială corectează interpretarea tribunalului de garanții este un fapt fără precedent, conform juriștilor consultați.

În 2019, Audiența din Sevilla i-a condamnat pe foștii președinți andaluzi Manuel Chaves și José Antonio Griñán, precum și alți foști înalți oficiali socialiști; în 2022, Tribunalul Suprem a ratificat teza sa printr-o altă sentință de condamnare; iar anul trecut, Tribunalul Constituțional (TC) a redus substanțial pedepsele și a ordonat Audienței din Sevilla să-și reformuleze sentințele pentru a le adapta la criteriile sale. Acum, la solicitarea PP, în calitate de acuzare particulară, judecătorii Audienței au respins ordinul și au ales să înainteze o consultare Tribunalului de Justiție al Uniunii Europene pentru a decide dacă tribunalul de garanții spaniol a încălcat dreptul european.

În hotărârea sa, Audiența ridică o "întrebare preliminară de interpretare" pentru a afla dacă Tribunalul Constituțional "și-a depășit funcția de control care îi revine, invadând domenii rezervate jurisdicției judecătorilor și tribunalelor prin revizuirea (...) evaluării probelor și a judecății de încadrare juridică efectuate de Audiență și de Tribunalul Suprem". Cu alte cuvinte, tribunalul din Sevilla consultă instanța europeană cu sediul la Luxemburg pentru a verifica dacă Tribunalul Constituțional și-a depășit atribuțiile în componenta politică și acordă 10 zile părților din proces, Parchetului Anticorupție și acuzării, pentru a se pronunța.

În rezoluția sa, magistrații Audienței întreabă tribunalul european dacă Tribunalul Constituțional ar fi putut încălca reglementările și jurisprudența comunitară în interpretarea sa a legilor bugetare din 2002 până în 2009, "lăsând în afara oricărui control tot ceea ce are legătură cu activitatea bugetară, de la faza inițială de elaborare a bugetelor până la faza finală de execuție a acestora". Audiența consideră că criteriul înaltei instanțe ar putea să lase neprotejat patrimoniul public și "să submineze buna funcționare a activității patrimoniale a statului, încrederea societății în gestionarea onestă a fondurilor publice și îndatoririle de loialitate și transparență pe care le au funcționarii publici responsabili de bunurile administrației".