Reducerea poluării – nu e un moft, ci o necesitate

Reducerea poluării – nu e un moft, ci o necesitate. Aceasta înseamnă reducerea numărului de decese premature cauzate de aerul poluat, precum și reducerea numărului de persoane care suferă cronic din cauza zgomotului sau a expunerii intense la pesticide și alți poluanți ai mediului, care în cele din urmă afectează sănătatea umană. Europa și-a propus ca, până în 2050, nivelurile de poluare să nu fie dăunătoare nici pentru oameni, nici pentru ecosisteme. Cu toate acestea, după cum arată raportul prezentat luni de Comisia Europeană, în ritmul actual, nu este clar dacă obiectivele intermediare vor fi atinse pe deplin până în 2030.

Al doilea raport de monitorizare și perspective privind „poluarea zero”, publicat de la stabilirea obiectivelor de reducere a poluării în 2021, constată unele progrese comparativ cu prima monitorizare, efectuată în 2022.

În același timp, avertizează că mai sunt „multe de făcut” pentru a atinge obiectivele în cei mai puțin de cinci ani rămași până la primul obiectiv din 2030. O importanță deosebită o are implementarea legislației europene în domeniu, se subliniază în raportul elaborat de Comisie și de Agenția Europeană de Mediu. Acest mesaj apare într-un moment în care multe țări și grupuri de presiune, în special din partea mediului de afaceri, solicită Bruxelles-ului să abroge acte legislative ecologice cheie, o cale care a fost parțial aleasă deja sub pretextul competitivității și al „simplificării” administrative.

„Avem motive sociale, ecologice și economice pentru a avansa către «poluare zero» până în 2050, care este la doar o generație distanță de noi, așa că trebuie să ne mișcăm repede”, a declarat comisarul pentru mediu, sustenabilitatea apei și economia circulară competitivă, Jessica Roswall, într-o conferință de presă.

În foaia sa de parcurs pentru atingerea, până în 2050, a reducerii poluării la niveluri care să nu dăuneze sănătății umane și ecosistemelor naturale, Comisia Europeană a elaborat în 2021 un „Plan de acțiune pentru «poluare zero», care prevede o oprire intermediară în 2030. Această dată se apropie din ce în ce mai mult și au fost stabilite o serie de obiective pentru aceasta. Printre acestea, s-a propus reducerea cu 55% a numărului de decese premature cauzate de poluarea aerului și cu 30% a proporției de persoane care suferă cronic din cauza zgomotului de transport.

Cu toate acestea, progresul nu este uniform. Reducerea poluării aerului cu 45% față de cifrele din 2005 „este pe drumul cel bun” (deși numărul de decese din cauza aerului poluat rămâne „prea mare”). Dar în ceea ce privește reducerea poluării fonice, „eforturile actuale par insuficiente, mai ales în zonele urbane”, constată noul raport, care include acest obiectiv prioritar printre cele care se califică drept „deraiate de la curs”, adică, care probabil nu vor fi atinse la timp (de fapt, în loc de progres, se observă un regres: în prezent se observă -2% față de anul de bază stabilit pentru reducerea zgomotului, 2017).

Foaia de parcurs pentru 2030 prevede, de asemenea, reducerea deșeurilor de plastic în mare cu 50% și a microplasticelor eliberate în mediu cu 30%, precum și îmbunătățirea calității solului prin reducerea pierderilor de nutrienți și utilizarea pesticidelor chimice cu 50%. În cele din urmă, UE s-a angajat să reducă cu 25% numărul de ecosisteme UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea și, în mod similar, să reducă semnificativ cantitatea totală de deșeuri generate și cu 50% – deșeurile municipale reziduale.

Întârzieri semnificative

O mare parte din aceste obiective, după cum avertizează acum raportul, sunt foarte întârziate și pare improbabil că vor fi atinse în cei cinci ani rămași până la data stabilită. Trebuie făcut mai mult pentru a reduce zgomotul cronic cauzat de transport, mai ales în orașe, și sunt necesare „măsuri suplimentare” pentru a aborda problema poluării cauzate de microplastice, subliniază Bruxelles-ul. De fapt, în acest domeniu nu numai că nu s-a înregistrat niciun progres, dar s-a făcut un pas înapoi: nivelul de poluare cu microplastice eliberate în mediu nu numai că nu se va reduce cu 30% până în 2030, așa cum a fost stabilit, dar chiar a crescut cu 7%-9% față de anul de bază 2016.

Deși politica europeană „a contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic în mare, nivelurile de poluare rămân prea ridicate, mai ales din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri”, rezumă Bruxelles-ul, aceasta fiind încă un obiectiv care este practic exclus din posibilitatea de a fi atins.

De aici și importanța, insistă experții, a „implementării complete și a respectării legislației de protecție a mediului pentru atingerea obiectivelor de «poluare zero» până în 2030”. Aceste eforturi trebuie să fie transversale, adaugă ei: „Ele necesită eforturi consecvente și concertate în toate sectoarele economiei și ale societății, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre”. Comisia reamintește că, pe lângă problemele grave de sănătate, nivelul de poluare este și un indicator social: grupurile socio-economice mai scăzute tind să fie mai expuse la poluare, care afectează „disproporționat” grupurile cele mai vulnerabile, mai ales copiii și vârstnicii. Prin urmare, repetă executivul european, pe lângă problema ecologică, obiectivul reducerii poluării trebuie să facă parte și din viitoarele măsuri preventive în domeniul sănătății în întreaga Europă.