Propunerea Comisiei Europene pentru o listă comună de „țări de origine sigure”

Comisia Europeană a propus miercuri o listă comună de „țări de origine sigure” cu care speră să accelereze — și potențial să respingă mai rapid — procedurile de frontieră de cerere de azil ale solicitanților din aceste națiuni. Inițiativa se încadrează în înăsprirea proceselor migratorii în UE și în accelerarea expulzărilor migranților care nu au dreptul la statutul de refugiat. Procedurile cetățenilor provenind din lista propusă, printre care se numără Tunisia, Maroc sau Columbia, ar trebui să aibă o durată maximă de trei luni, conform inițiativei.

Această propunere, care trebuie încă să primească aprobarea statelor membre și a Eurocamerei, are loc în momente în care atât intrările ilegale de migranți, cât și cererile de azil sunt în scădere, conform datelor oficiale europene. În ciuda acestui fapt, Bruxelles lucrează și la un nou concept de „țară terță sigură”, ceea ce va permite dezvoltarea propunerii de a crea centre de deportare în țări din afara UE și de a extinde lista statelor către care pot fi deportați migranții.

Atât elaborarea unei liste de „țări de origine sigure”, cât și revizuirea conceptului de „țară terță sigură”, care se preconizează că va fi prezentat înainte de vară, răspund cererilor de a face și mai strictă politica migratorie europeană a unor țări precum Austria sau Italia. De fapt, lista de „țări de origine sigure” prezentată miercuri oferă un sprijin prim-ministrului italian, Giorgia Meloni: justiția țării a respins primele încercări ale șefei guvernului ultra de a procesa într-un centru din Albania migranți ilegali provenind din Bangladesh și Egipt, considerând că acestea nu erau țări sigure, lucru care, dacă propunerea de la Bruxelles avansează, se va schimba.

Aceste două țări figurează în noua listă propusă de Bruxelles, care include și Columbia, Kosovo, India, Maroc și Tunisia. Executivul european a indicat că „analizează” și includerea în listă a țărilor candidate la UE, cu excepția „circumstanțelor specifice”: o „violență nediscriminatorie în situații de conflict”, cum ar fi cazul Ucrainei; existența unor sancțiuni adoptate de Consiliu împotriva acelei țări sau o rată de recunoaștere a solicitanților de azil la scară UE mai mare de 20%.

Lista țărilor de origine sigure, dacă va fi validată, ar fi obligatorie în toate țările UE, indiferent dacă acestea au o listă proprie. Comisia asigură că această nouă propunere nu va afecta standardele drepturilor omului și fundamentale pe care le aplică UE și subliniază că lista este dinamică: la fel cum nu exclude extinderea ei în timp, poate scoate și o țară din ea dacă situația din aceasta se deteriorează.

„Desemnarea ca țară de origine sigură nu stabilește o garanție de siguranță pentru toți cetățenii din acea țară”, a asigurat un purtător de cuvânt comunitar. Chiar și cu noua listă, statele membre vor trebui să continue să efectueze „evaluări individuale ale fiecărei cereri de azil în fiecare caz individual cu toată procedura de salvgardare”, a asigurat acesta. Propunerea urmărește să reducă de la șase la trei luni durata examinării acestor cereri, sub premisa că cetățenii din aceste țări au mai puține motive să solicite azil, cu excepția cazului în care prezintă argumente convingătoare că merită un refugiu din motive de vulnerabilitate.

Noua listă — în 2020, Comisia a retras o primă listă, după ce nu a reușit acordul părților, în ciuda faptului că fusese lansată în plină criză a refugiaților, în 2015 — este cunoscută în momente în care atât intrările ilegale pe teritoriul european, cât și cererile de azil înregistrează o scădere.

Conform ultimelor date Frontex, numărul de intrări ilegale în UE a scăzut cu 31% în primul trimestru al anului, până la aproape 33.600. Declinul s-a înregistrat, conform agenției europene de frontieră, în „toate principalele rute migratorii” către UE. Conform Eurostat, în ianuarie anul acesta, 66.800 de persoane au solicitat azil în UE, o scădere de 24% în comparație cu aceeași lună din 2024. Cel mai mare grup de solicitanți de azil a fost cel al venezuelenilor (8.325), care îi înlocuiesc pentru prima dată pe sirieni, care conduceau lista din mai 2022. Solicitanții de azil din Siria ocupă acum locul al doilea, urmați de afgani.