Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, se întoarce luni la Washington pentru a încerca să negocieze — «cu bună credință», conform Bruxelles-ului — o soluție la războiul comercial declanșat de Donald Trump și care, insistă Uniunea Europeană, va dăuna doar companiilor și cetățenilor «de ambele părți ale Atlanticului». Dar, după faimosul zâmbet pacificator al slovacului, diplomat de profesie și cel mai vechi comisar din echipa Ursulei von der Leyen, se ascunde și voința de fier de a apăra interesele UE.

În a treia sa vizită la Washington de când au început amenințările tarifare în urmă cu o lună, Sefcovic — care călătorește însoțit de Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene — ajunge la masa negocierilor cu omologul său american, Howard W. Lutnick, știind că are sprijinul ferm al blocului comunitar. Cei Douăzeci și șapte sunt dispuși, dacă Statele Unite închid «fereastra de oportunitate» deschisă cu armistițiul lor de 90 de zile, să reactiveze la rândul lor măsurile de represalii pe care le-au lăsat în pauză joia trecută pentru a evita o escaladare mai mare: un tarif de 25% asupra produselor americane care poate fi recuperat, reamintește Bruxelles-ul, în orice moment dacă nu se vede o «dispoziție» a Washingtonului de a «se îndepărta» de războiul economic.

Escaladarea majoră a conflictului tarifar dintre cei doi parteneri comerciali a venit odată cu anunțul lui Trump din 2 aprilie privind impunerea unui tarif minim «reciproc», l-a numit el, de 10% pentru zeci de țări, care, în unele cazuri, ar fi mai mare, în virtutea unui calcul arbitrar. UE se afla pe acea listă și a primit o pedeapsă de 20%. După anunțul armistițiului, se aplică în continuare o taxă de 10% la importurile europene (cu unele excepții, cum ar fi petrolul, mineralele critice sau produsele farmaceutice) și sunt, de asemenea, în vigoare taxele de 25% pentru industria automobilelor, aluminiu și oțel.

Această cruzime comercială cu aliatul transatlantic tradițional se datorează ambiției lui Trump de a reface comerțul mondial, care a închis anul 2024 cu un deficit comercial record de 1,2 trilioane de dolari pentru Statele Unite. Este o aspirație centrală a ideologiei MAGA (Make America Great Again; să redăm măreția Americii), pe care deocamdată a trebuit să o pună deoparte din cauza presiunii prăbușirii piețelor, a efectului măsurilor sale asupra datoriei publice sau a criticilor membrilor partidului său, a oamenilor de afaceri și a investitorilor.

În cazul UE, intră în joc un alt factor: animozitatea manifestă a unora dintre membrii Cabinetului Trump. Vicepreședintele J. D. Vance a profitat de prima sa intervenție pe scena internațională, la conferința de securitate de la München, pentru a lansa o invectivă împotriva valorilor europene care a lăsat o senzație între tremur și indignare în cancelariile Bătrânului Continent. Apoi, includerea din greșeală a unui jurnalist într-un chat de Signal în care câțiva secretari și vicepreședinți discutau planurile de atac asupra houthiților din Yemen, a servit pentru a afla că Pete Hegseth, șeful Pentagonului, consideră aliații săi europeni drept «profitori» și «patetici».

Acesta este mediul care îl așteaptă pe Sefcovic la Washington, o ostilitate ideologică, aproape personală, care contrastează cu respectul și curtoazia care au guvernat în mod tradițional relațiile transatlantice. «Menținem toate opțiunile pe masă în cazul în care negocierile eșuează», a avertizat vineri comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, după întâlnirea cu miniștrii de Finanțe ai UE la Varșovia. «Nu se poate exclude utilizarea niciunui instrument pe care îl avem, dar acum suntem în momentul dialogului», a subliniat și titularul Economiei spaniole, Carlos Cuerpo, insistând asupra faptului că Europa trebuie să întindă o mână, dar «fără a fi naivi». Și viitorul cancelar al Germaniei, conservatorul Friedrich Merz, a remarcat duminică, într-un interviu acordat ziarului economic Handelsblatt, preluat de Efe, că UE trebuie «să-și amintească că lumea nu constă doar în SUA».

În orice caz, nimeni în Europa nu vrea să se pună în cel mai rău dintre scenarii. Cel pe care îl trăiește deja China și care, dincolo de impactul brutal pe termen scurt și mediu, ar amenința serios un continent mai contestat ca niciodată ca putere geopolitică și economică.

Armistițiul parțial de 90 de zile decretat de Trump în grabă miercurea trecută a fost primit cu ușurare la Bruxelles și în celelalte capitale europene. Cei Douăzeci și șapte și-au dat atunci acordul ca președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să înghețe răspunsul european care tocmai fusese aprobat: un impozit de 25% pe produsele americane. Cu toate acestea, rămâne acolo tariful generalizat de 10% și cel de 25% pentru oțel, aluminiu și automobile. Nu este recomandabil nici să se scadă garda cu un președinte atât de imprevizibil precum republicanul, care într-o zi spune că țările îi «sărută fundul» în căutarea unor acorduri mai convenabile și ore mai târziu dă înapoi. Una dintre problemele semnalate într-un Bruxelles descumpănit este că nu se știe bine care este obiectivul pe care îl caută Trump, motiv pentru care este dificil și să-i prezentăm o bomboană care să-i poată potoli apetitul tarifar.

Donald Trump, miercurea trecută în Biroul Oval cu secretarii pentru Comerț, Howard Lutnick (dreapta) și pentru Trezorerie, Scott BessentNathan Howard (REUTERS)Nu trebuie uitat faptul că discuțiile dintre Bruxelles și Washington sunt doar una pentru Lutnick, care are în teorie trei luni pentru a încheia aproximativ 75 de noi acorduri tarifare, conform calculelor lui Trump. «Avem deja oferte pe masă din peste 15 țări. Administrația studiază aceste oferte și decide dacă sunt suficient de bune pentru a i le prezenta președintelui», a indicat joi despre procesul de evaluare a acestor pacte directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett. Primele contacte au început deja cu parteneri precum Japonia, Vietnam sau Coreea de Sud. Vineri, Trump a subliniat la bordul Air Force One, avionul său prezidențial, că tariful de 10% pe care îl menține în vigoare cu caracter universal va fi «destul de aproape» de a fi un minim în negocierea cu orice țară. «Ar putea exista un cuplu de excepții din motive evidente, dar aș spune că 10% este un minim», a adăugat el fără a clarifica care erau «motivele evidente». În timpul primei sale Administrații, acorduri precum cele care se plănuiesc acum au întârziat să se concretizeze până la doi ani (cu Mexic).

În mijlocul acestei defilări, Comisia — care, având competențele de comerț, negociază în numele tuturor statelor membre — este precaută în momentul dezvăluirii cărților sale. «Nu vom oferi detalii despre discuțiile [de luni], dincolo de faptul că UE vrea să caute soluții în care să câștigăm cu toții, acorduri reciproc avantajoase pentru a evita tarifele și pentru a evita o escaladare dăunătoare care ar duce la pierderi de ambele părți ale Atlanticului și la economia globală», a spus purtătorul de cuvânt comunitar pentru Comerț, Olof Gill, la anunțul călătoriei șefului său la Washington.

Unele oferte, totuși, sunt publice: Sefcovic va ridica din nou, așa cum a făcut Comisia din februarie, propunerea zero-zero, adică ambele părți elimină toate tarifele pentru produsele industriale. Ceva care «înseamnă a merge mai departe de automobile». «Vorbim despre produse chimice, farmaceutice, cauciuc și plastic, mașinării. Și aș spune că restul produselor industriale», a explicat chiar Sefcovic la începutul lunii.

Se știe și ce se va întâmpla dacă, după aceste 90 de zile de armistițiu, Trump nu renunță la lupta sa tarifară. Pentru început, Bruxelles-ul ar reactiva imediat tarifele «întrerupte». Și, pe tot parcursul acestui timp de negocieri, Cei Douăzeci și șapte vor continua să pregătească următoarele contramăsuri cu mai multe taxe, care ar putea merge dincolo de cele deja convenite.

«Europa are multe cărți [pentru a răspunde], de la comerț la tehnologie, trecând prin dimensiunea pieței noastre. Pe această forță este construit răspunsul nostru pentru a replica cu fermitate. Toate instrumentele sunt pe masă», a asigurat Von der Leyen în mod repetat. Într-un interviu acordat Financial Times imediat după înghețarea primelor contramăsuri, șefa Executivului european a ratificat că, dacă nu se ajunge la un acord «complet echilibrat», UE ar fi dispusă să-și extindă tarifele nu numai la produse, ci și la servicii americane. Și a arătat clar că are în vizor marile platforme americane atât de apropiate de Trump în ultima vreme, precum Amazon, Google sau Facebook, ai căror directori de top nu au ezitat să pozeze alături de Trump în ziua învestirii sale. «Un exemplu este că s-ar putea pune o taxă pe veniturile din publicitate ale serviciilor digitale», a avansat germanca.

Bruxelles-ul are în rezervă o altă minge sau un buton comercial nuclear, pe care până acum a evitat să-l folosească: așa-numitul instrument anti-coerciție, un regulament aprobat în 2023 pentru cazurile în care se constată o presiune politică și economică din partea unor țări terțe ilegitime, o extorcare care merge dincolo de o luptă comercială obișnuită. Atunci, Bruxelles-ul poate adopta represalii mai mari: de la închiderea pieței europene pentru anumite bunuri sau servicii până la împiedicarea companiilor din acea țară să concureze în licitații publice sau să participe la proiecte finanțate din bugetul comunitar.

Dar nu s-a ajuns încă în acest punct și Bruxelles-ul este dispus să facă tot posibilul pentru ca această linie să nu fie depășită. În ceea ce este de acord majoritatea statelor membre este că UE nu poate pierde calmul în aceste momente. «Reflecție și precauție», a recomandat ministrul portughez al Economiei, Joaquim Miranda, de la Varșovia. Și să respire adânc. Sau, mai bine zis, să-și țină respirația.