Curtea Constituțională nu se va opune ca instanța din Sevilla să apeleze la justiția europeană pentru a clarifica în ce termeni trebuie să aplice sentințele din cazul ERE din Andaluzia. În ședința sa plenară de marți, curtea va susține o «dezbatere juridică» asupra deciziei primei secții a respectivei instanțe, cu scopul de a încerca unificarea criteriilor privind modul în care trebuie garantată «îndeplinirea efectivă» a rezoluțiilor Curții Constituționale odată cu apariția controverselor în cazuri concrete. Asta s-a întâmplat în acest caz, în care tribunalul care a judecat cauza principală privind ERE — acum cu o altă componență — are îndoieli cu privire la compatibilitatea sentințelor organului de garanție spaniol și dreptul comunitar. Pe acest fundament, Curtea de Apel din Sevilla a hotărât, la cererea PP (Partidul Popular), să formuleze o consultare sau o întrebare preliminară în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), punând astfel sub semnul întrebării acțiunea Curții Constituționale și presupusa revizuire necorespunzătoare a hotărârilor justiției ordinare.

Obiectivul plenului nu este de a lua decizii concrete, deși inițial s-a luat în considerare acest lucru. Cererea Curții din Sevilla, solicitând observații părților din cazul ERE, a provocat o îngrijorare serioasă, coincizând, în plus, cu o altă inițiativă similară a Tribunalului Superior de Justiție din Madrid (TSJM), într-un caz referitor la revizuirea unui arbitraj. Prima reacție, în special în rândul magistraților din sectorul majoritar, progresist, al Curții, a fost aceea de a lua în considerare studiul posibilei anulări a ordonanței prin care instanța din Sevilla a inițiat procedura de a se adresa Curții menționate de la Luxemburg (sediul CJUE, nu Strasbourg). Cu toate acestea, această cale a fost rapid revizuită și s-a optat pentru deschiderea unui proces de dialog intern cu scopul de a încerca găsirea unor soluții consensuale privind întâietatea ordinii juridice naționale sau europene în cazuri de presupusă coliziune, în special în situații precum cea a ERE, în care Curtea de Apel din Sevilla nu s-a adresat CJUE când a pronunțat sentințele, ci acum, când îi corespunde să execute deciziile Curții Constituționale.

De la ultimul plen, președintele Curții, Cándido Conde-Pumpido, și mai mulți magistrați au comandat rapoarte de la diverși juriști ai organului de garanție, iar Parchetul și-a trimis, de asemenea, raportul său. În ansamblu, primele coincid în faptul că nu ar trebui împiedicat ca instanța din Sevilla să se adreseze Curții de Justiție a UE. Ministerul Public, în schimb, consideră că nu există motive pentru a prezenta o întrebare preliminară. Difuzarea rapoartelor juriștilor a generat nemulțumire în cadrul curții, în special în sectorul majoritar, care le consideră documente interne pentru orientarea dezbaterilor plenului.

Pe de altă parte, dorința de a evita tensiunile între Curtea Constituțională, pe de o parte, și Curtea de Apel din Sevilla și Curtea Supremă — care a susținut hotărârile tribunalului sentențiator — pe de altă parte, au influențat renunțarea grupului progresist al organului de garanție. Și în aceeași sau mai mare măsură au influențat și rapoartele menționate, favorabile neîmpiedicării consultării justiției europene. Alături de aceasta, s-a estimat, de asemenea, că întrebarea preliminară ar avea puține șanse să se traducă într-o anulare a deciziilor Curții Constituționale. Majoritatea progresistă a Curții este convinsă că rezoluțiile sale nu au încălcat niciun precept sau principiu al dreptului european și că reducerile pe care rezoluțiile sale le-au presupus pentru condamnările pentru infracțiunile de prevaricațiune și delapidare, impuse fostei conduceri a Junta de Andalucía, sunt definitive și în niciun caz nu vor putea fi anulate.

Pentru a păstra anonimatul autorilor rapoartelor interne, în exemplarele distribuite se omite numele juristului responsabil pentru fiecare dintre ele. În orice caz, surse din cadrul Curții subliniază existența unor coincidențe de bază în texte. Unul dintre ele, de exemplu, subliniază că «organul judiciar național are o marjă importantă de apreciere în formularea întrebării preliminare». Și mai departe adaugă că decizia tribunalului național de a formula respectiva întrebare trebuie să fie «fundamentată exclusiv pe criterii de drept al Uniunii, fără ca dreptul național să poată elimina libertatea tribunalului național de a formula întrebarea». Consecința a fost — continuă — că prin intermediul întrebărilor preliminare în diverse țări din Europa «s-a pus sub semnul întrebării jurisprudența Curții Constituționale a unui stat membru».

Un alt raport aflat în posesia organului de garanție estimează că competența de a aprecia necesitatea formulării unei întrebări preliminare «revine exclusiv și în mod liber, în momentul inițial, judecătorului sau tribunalului care decide să o formuleze și, în mod definitiv, CJUE, fără posibilitatea de interferență din partea niciunui alt tribunal național, inclusiv Curtea Constituțională». Parchetul, în schimb, apără în scrisul său sentințele organului de garanție afirmând că «interpretarea pe care Curtea Constituțională o realizează asupra infracțiunilor de prevaricațiune și delapidare se înscrie într-un domeniu de control al interdicției de a realiza interpretări extensive în defavoarea acuzatului, care derivă din principiul legalității» proclamat de Constituție.