Spania, din clasamentul cheltuielilor militare NATO

Spania nu mai ocupă ultimul loc în clasamentul cheltuielilor militare dintre cele 32 de țări membre NATO. Noul calcul al Guvernului spaniol, care estimează investiția în apărare pentru anul trecut la peste 21 de miliarde de euro, îndepărtează țara de coada clasamentului și o apropie de procentul din Produsul Intern Brut (PIB) alocat de țări precum Canada sau Italia. Deși încă se situează mult sub ținta de 2% din PIB pe care Guvernul s-a angajat să o atingă, noua metodologie de calcul facilitează atingerea acestui obiectiv.

Unul dintre principalele instrumente va fi un plan coordonat de Ministerul Industriei, dotat cu aproximativ 1 miliard de euro anual, destinat finanțării start-up-urilor și tehnologiilor emergente în domeniul apărării și securității.

În intervenția sa de miercuri din Congres, premierul Pedro Sánchez nu a specificat când va ajunge Spania la pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare, deși a reiterat angajamentul anterior, termenul limită fiind 2029. Acesta a argumentat că volumul finanțării ce va fi alocată de UE nu este încă cunoscut. Planul „Rearm Europe” al președintei Ursula von der Leyen, redenumit „Pregătire 2030” în urma obiecțiilor Spaniei și Italiei, prevede mobilizarea a 800 de miliarde de euro în patru ani, din care 150 de miliarde ar fi credite comune, însă Spania dorește și granturi nerambursabile.

A doua necunoscută este baza de la care pornește Spania pentru a atinge acest obiectiv; ce distanță mai trebuie parcursă pentru a ajunge la 2%. Sánchez a reproșat miercuri Partidului Popular (PP) că președintele Mariano Rajoy s-a angajat la summitul aliat de la Wales din 2014 să atingă 2% pentru cheltuielile militare într-un deceniu, dar când el l-a înlocuit la Moncloa în 2018, procentul era de doar 0,93%; adică a crescut cu doar o sutime de punct în patru ani. În acest ritm, ar fi fost nevoie de 428 de ani pentru a ajunge la 2%. În schimb, potrivit lui Sánchez, cheltuielile Spaniei pentru apărare au fost deja „peste 1,2% în 2023” — NATO le estima la 1,19% — „și vom vedea care vor fi valorile în 2024”, a adăugat el.

În realitate, Guvernul are deja o idee destul de clară despre care au fost cheltuielile militare spaniole în 2024. Însuși Pedro Sánchez a asigurat că investiția în apărare a crescut cu „peste 10 miliarde de euro” de la începutul mandatului său; adăugând ulterior că cheltuielile sociale au crescut cu 120 de miliarde, iar cele destinate luptei împotriva schimbărilor climatice cu 30 de miliarde. Având în vedere că cheltuielile militare spaniole erau de 11,172 miliarde în 2018, creșterea menționată de Sánchez le situează peste 21 de miliarde de euro.

Conform confirmării de miercuri a Institutului Național de Statistică (INE), economia spaniolă a crescut cu 3,2% anul trecut, astfel încât PIB-ul la prețuri curente a atins nivelul de 1.591.627 milioane de euro. Prin urmare, cheltuielile militare s-ar situa între 1,3% și 1,4% din PIB. Cu acest procentaj, Spania ar părăsi grupul țărilor aliate cu cele mai mici cheltuieli militare și s-ar apropia de Canada și Italia, cu 1,37% și, respectiv, 1,49%; două țări care, de asemenea, nu au atins pragul de 2%.

Surse guvernamentale nu doresc să dezvăluie procentul actual al cheltuielilor militare ale Spaniei, dar subliniază că „nu este ultimul, nici pe departe” și adaugă că „se apropie de Italia”, a treia putere economică a UE. Spania este, în termeni absoluți, a zecea dintre cele 32 de țări NATO care cheltuie cel mai mult pentru apărare, dar faptul că are cea mai rapidă creștere economică dintre marile țări dezvoltate face mai dificilă creșterea procentului cheltuielilor militare raportat la PIB.

Pentru a majora factura, Spania a inclus elemente care anterior nu erau contabilizate, cum ar fi pensiile militarilor în retragere, plătite de Securitatea Socială; sau partea corespunzătoare Apărării din unele contracte centralizate ale Administrației Generale a Statului. Sursele consultate asigură că toate aceste concepte se încadrează în definiția cheltuielilor militare utilizată de NATO, deși Guvernul spaniol nu le-a contabilizat până acum, deoarece nu exista interesul de a evidenția investiția în apărare, ci dimpotrivă.

Această nouă metrică nu va scuti însă Spania de un efort considerabil pentru a ajunge la 2%. În intervenția sa în fața Congresului, Sánchez a anunțat prezentarea „unui mare plan național pentru dezvoltarea industriei și tehnologiei de securitate și apărare”, care „va concentra grosul investiției suplimentare necesare” pentru a îndeplini angajamentele față de NATO și UE. Conform surselor consultate, acest program, coordonat de Ministerul Industriei, va servi la subvenționarea proiectelor IMM-urilor și start-up-urilor în tehnologii emergente și cu dublă utilizare și ar putea beneficia de finanțare europeană.

Alocarea sa inițială, încă nefinalizată, este estimată la cel puțin 1 miliard de euro, deși va avea un caracter multianual. Acest plan ar fi completat de o injecție de aproximativ 2,5 miliarde de euro în bugetul Apărării destinat așa-numitelor programe speciale de armament; printre care se numără fregate, avioane sau elicoptere de luptă.

Sánchez nu a oferit detalii despre conținutul planului, dar a spus că va fi prezentat „înainte de vară”; adică înainte de summitul NATO de la Haga (Țările de Jos), programat între 24 și 26 iunie. Până atunci, Alianța Atlantică ar trebui să publice noile sale tabele privind cheltuielile militare, cu informațiile furnizate de țări. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a anunțat intenția ca la acea întâlnire aliații să-și ridice obiectivul de investiții în apărare peste 3%.

Deși oficial Guvernul nu a renunțat la aprobarea unui Buget General de Stat pentru 2025, legea în vigoare include o dispoziție, concepută pentru a face față pandemiei de COVID-19, care permite Ministerului de Finanțe să realizeze transferuri de fonduri între diferite departamente și suplimentări de credite pentru a îndeplini angajamentele în materie de cheltuieli militare fără a necesita aprobarea Congresului.