Războiul comercial dintre SUA și China

După lovitură, lumea a rămas la fel, și totuși era diferită. La doar câteva ore după intrarea în vigoare a tarifelor americane ale presupusei „eliberări” a lui Trump, China ― ale cărei produse au fost impozitate cu 104% ― a menținut ritmul cu administrația republicană.

«Dacă Statele Unite insistă să-și intensifice restricțiile economice și comerciale, China are voința fermă și mijloace abundente pentru a contracara cu hotărâre și a lupta până la capăt», a asigurat miercuri un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului, după cum au relatat mass-media de stat chineze.

Între timp, încă nu au loc contactele de nivel înalt așteptate, care ar putea pune capăt escaladării periculoase a schimburilor de focuri între cele două mari puteri economice ale planetei.

Beijingul a menținut un mesaj similar cu cel din zilele anterioare, apărând avantajele comerțului internațional, cenzurând comportamentul american și justificând contramăsurile adoptate: «China nu vrea să ducă un război comercial, dar guvernul chinez nu va sta niciodată cu brațele încrucișate, văzând cum sunt lezate și private drepturile și interesele legitime ale poporului chinez», a insistat purtătorul de cuvânt citat.

Intervenția sa a fost legată de publicarea, miercuri, a unei cărți albe ample, intitulată Poziția Chinei asupra diferitelor aspecte ale relațiilor economice și comerciale sino-americane. Documentul, editat de Consiliul de Stat (Guvernul chinez) și în care gigantul asiatic intenționează să «clarifice faptele relațiilor economice și comerciale» dintre cele două țări, a fost deocamdată singurul răspuns al zilei din partea Beijingului.

Republica Populară nu a adoptat miercuri noi măsuri de răspuns la Statele Unite, lucru care ar putea avea loc în următoarele ore sau zile, dacă autoritățile comuniste continuă cu manualul din ultimele luni: fiecărei lovituri a lui Trump i-a urmat întotdeauna o replică aproape imediată.

În acest schimb ritmic, vinerea trecută, Beijingul a răspuns tarifelor suplimentare de 34% stabilite de Washington cu o serie de măsuri care includeau un impozit identic de 34% pe importul de produse americane și restricționarea exportului de unele pământuri rare.

Republicanul s-a lăudat imediat că China a intrat în «panică» și și-a dublat pariul în această săptămână, cu anunțul unui 50% suplimentar de tarife pentru bunurile chineze, ceea ce ― adăugat la cele 20% decretate în lunile anterioare ― a lăsat cifra la actualul 104%, cu mult peste restul țărilor impozitate.

Beijingul, până acum, nu a răspuns la ultima escaladare de 50%, deși unele mass-media au reflectat informații de la bloggeri chinezi foarte influenți pe rețelele sociale care, citând surse anonime, asigură că guvernul ar finaliza o nouă înțepătură.

Printre obiective, relatează ziarul din Hong Kong South China Morning Post, ar putea fi serviciile pe care companiile americane le vând și le dezvoltă în China (domeniu în care țara nord-americană are excedent) și filmele de la Hollywood, pe lângă suspendarea cooperării în lupta împotriva traficului de fentanil, puternicul opioid sintetic care se află la originea primelor focuri comerciale ale lui Trump.

Între timp, conversația așteptată între republican și omologul său chinez, Xi Jinping, încă nu are loc.

În ajun, americanul a asigurat că «China este disperată să ajungă la un acord» și că așteaptă «apelul său». Dar nu există nicio dovadă că cineva a ridicat telefoanele, iar liderul chinez a evitat problema războiului comercial miercuri, în prima sa intervenție publică relatată de presa de stat chineză de la intrarea în vigoare a tarifelor.

Forumul poate că nu a fost cel potrivit: a fost vorba despre Conferința Centrală privind Afacerile Țărilor Vecine, care a avut loc marți și miercuri la Beijing.

Înconjurat de oameni puternici ai Partidului Comunist, Xi a făcut un apel la construirea unei «comunități de viitor comun» alături de țările vecine Chinei, cu care relațiile se află în «cel mai bun moment» din istoria modernă; a cerut aprofundarea «integrării» cu acestea și «consolidarea cooperării în lanțul industrial și lanțul de aprovizionare».

Este de așteptat ca problema să fie abordată în cadrul întâlnirii pe care liderul chinez o are programată vineri cu președintele Guvernului spaniol, Pedro Sánchez, aflat în turneu în Asia. Va fi primul lider european care se va întâlni cu Xi de la începutul crizei tarifare.

Spaniolul a făcut din Vietnam, unde se află miercuri, o apărare aprinsă a comerțului liber față de umbra lungă a taxelor americane: «Nimeni nu câștigă cu războaiele comerciale, toate țările pierd și mai ales cei care pierd sunt muncitorii și clasa de mijloc din țările noastre».

Deocamdată, o mare parte din replicile oficiale au fost făcute de purtători de cuvânt din diverse ministere. Cel al Afacerilor Externe, Lin Jian, a percutat miercuri cu o alocuțiune aproape identică cu cea din zilele anterioare.

Lin a insistat că Beijingul nu va tolera comportamentul hegemonic și intimidant al Washingtonului. «Dacă Statele Unite doresc cu adevărat să rezolve problema prin dialog și negociere, ar trebui să adopte o atitudine de egalitate, respect și reciprocitate», a exprimat el.

Dar dacă «ignoră interesele celor două țări și ale comunității internaționale și insistă să lanseze un război tarifar și un război comercial, China va lupta până la capăt».

Prim-ministrul chinez, Li Qiang, a insistat marți asupra unora dintre aceste idei în timpul unei convorbiri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a criticat «tarifele nediscriminatorii» ale Statelor Unite impuse «tuturor partenerilor săi comerciali, inclusiv Chinei și UE».

Beijingul și Bruxelles-ul se tatonează de săptămâni întregi, în căutarea unor posibile zone de înțelegere în mijlocul atâtor incendii globale.

Prim-ministrul chinez a calificat China și UE drept «susținători puternici ai globalizării economice și ai liberalizării comerțului» și a cerut o coordonare mai mare între cele două părți pentru «a proteja în comun comerțul și investițiile libere și deschise».