Junts per Catalunya şi Esquerra Republicana vor cere o nouă audiere în Congresul Deputaţilor a fostului director al Centrului Naţional de Informaţii (CNI), Félix Sanz Roldán, pentru a clarifica presupusele plăţi ale serviciului secret către imamul din Ripoll, Abdelbaki Es Satty, considerat creierul atentatelor din Barcelona şi Cambrils din 17 august 2017. O publicaţie a dezvăluit miercuri, citând surse din serviciile de informaţii, că CNI i-ar fi plătit 500 de euro lunar lui Es Satty ca informator până la data atentatelor. Această informaţie contrazice declaraţiile făcute de Sanz Roldán în timpul audierii sale în comisia de anchetă privind 17-A, în noiembrie anul trecut, când a afirmat că imamul «nu a fost niciodată colaborator sau informator al CNI».

Conform informaţiilor publicate, agentul CNI din Girona care îl monitoriza pe Es Satty îl vizita periodic pentru a discuta cu el şi a-i plăti cei 500 de euro. În tot acest timp, care s-ar fi prelungit până la data atentatelor, agentul nu ar fi detectat niciun semn de radicalizare şi nu ar fi observat că Es Satty, care a fost imam în localitatea Ripoll (Girona), ar fi avut vreo intenţie de a comite un atentat. Între timp, imamul convingea un grup de tineri din localitate, legaţi prin legături de sânge şi prietenie, să comită un atentat major cu bombe în Barcelona în numele Statului Islamic. Explozia accidentală a casei din Alcanar (Tarragona) unde depozitau explozibilii, în care a murit Es Satty, a determinat grupul să improvizeze şi să comită atacul cu vehiculul pe La Rambla din Barcelona şi atacul ulterior pe faleza din Cambrils (Tarragona).

Ministrul Apărării, Margarita Robles, a evitat miercuri să confirme sau să infirme informaţia, despre care a afirmat că nu are cunoştinţă. Într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general adjunct pentru Operaţiuni de Pace al ONU, Jean-Pierre Lacroix, Robles s-a limitat să semnaleze că «tot ceea ce se referă la teribilele atentate» de pe Las Ramblas şi din Cambrils a fost deja examinat de un judecător «şi într-un stat democratic, cei care stabilesc responsabilităţile sunt judecătorii». Robles, de al cărei minister depinde serviciul secret, şi-a exprimat «respectul maxim pentru munca desfăşurată de CNI» şi a subliniat că centrul de informaţii «respectă întotdeauna legalitatea». Surse din cadrul CNI au făcut trimitere la declaraţiile ministrului Apărării.

Deşi dezvăluirile nu susţin teoria conspiraţiei promovată, printre alţii, de Junts per Catalunya (care sugereaz&abrave; că statul a cunoscut planurile celulei din Ripoll şi nu a făcut nimic pentru a le împiedica), ele reprezintă totuşi o schimbare majoră în naraţiunea privind relaţiile dintre CNI şi Es Satty. Ceea ce se ştia până acum, conform documentelor declasificate prezentate Congresului, era că agenţi ai centrului l-au vizitat pe imam în timp ce era închis, la închisoarea din Castellón, pentru trafic de droguri. Între martie şi aprilie 2014, foarte aproape de eliberarea sa, au avut loc trei întâlniri care vizau recrutarea lui Es Satty ca sursă antiteroristă.

Procesele-verbale ale acestor întâlniri, însă, relevă că agenţii nu i-au acordat «nicio fiabilitate şi încredere» lui Es Satty, printre altele din cauza tendinţei sale de a «înşela» şi a informaţiilor extrem de puţine şi de interes redus pe care le-a furnizat. Cu toate acestea, la ultima vizită, cu câteva zile înainte de a fi eliberat, i-au furnizat un număr de contact «pentru cazul în care ar avea ceva de spus» mai târziu. După eliberare, imamul «a menţinut sporadic contacte telefonice» cu personalul centrului, după cum a detaliat Sanz Roldán în 2018, în comisia pentru secrete oficiale a Congresului, al cărei conţinut a devenit cunoscut acum câteva luni, în contextul declasificării documentelor comisiei de anchetă.

Fostul director al CNI a afirmat în 2018 că lipsa de fiabilitate a lui Es Satty a determinat organismul să renunţe la recrutarea sa ca sursă. Iar în audierea sa din noiembrie, a adăugat că Es Satty nu fusese «colaborator sau informator» al centrului dincolo de interviurile şi contactele punctuale după ieşirea din închisoare. Sanz Roldán nu a furnizat atunci deputaţilor informaţia dezvăluită acum, deşi audierea sa a avut loc înainte ca Guvernul să declasifice documentaţia despre caz, fiind astfel limitat de obligaţia de a păstra secretul.

Partidele independentiste au reacţionat vehement la aflarea existenţei plăţilor către imam şi au anunţat o serie de solicitări în comisia de anchetă. Vor cere, în primul rând, o nouă audiere a fostului director al CNI, dar şi declasificarea mai multor documente, în special a rapoartelor elaborate de agentul care îl monitoriza pe Es Satty şi de şeful biroului din Girona, au confirmat surse din ambele partide. Junts doreşte, de fapt, ca mai întâi să fie declasificate noile documente, astfel încât posibilii audiaţi (Sanz Roldán, dar şi responsabilii de monitorizarea lui Es Satty) să poată răspunde la toate întrebările.

Purtătorul de cuvânt al ERC în Congres, Gabriel Rufián, a criticat dur CNI: «Nu numai că erau inutili, dar erau şi neglijenţi şi absolut iresponsabili». Rufián a denunţat că atacurile din 17-A, soldate cu 17 morţi şi peste 300 de răniţi, «au ajuns să fie finanţate indirect cu bani publici», referindu-se la presupusa alocaţie lunară rezervată imamului. Purtătorul de cuvânt al Junts, Josep Rius, a profitat la rândul său pentru a-l ataca pe preşedintele catalan, Salvador Illa, acuzându-l că face pe «majordomul» PSOE şi refuză «să permită aflarea adevărului despre 17-A».