În câteva cuvinte
Senatul Argentinei a respins candidaturile lui Ariel Lijo și Manuel García-Mansilla pentru Curtea Supremă, reprezentând o înfrângere politică majoră pentru guvernul lui Javier Milei. Decizia ridică probleme instituționale, mai ales că García-Mansilla fusese deja numit prin decret prezidențial, ocolind aprobarea parlamentară.
Guvernul lui Javier Milei a jucat toate cărţile pe care le avea, şi chiar şi pe cele pe care nu le avea, pentru a împiedica şedinţa Camerei Senatului de joi. Dar a eşuat, iar aceasta a fost cea mai mică dintre înfrângerile sale. Principala a fost că Senatul a respins candidaţii numiţi de preşedinte pentru a ocupa două posturi vacante la Curtea Supremă de Justiţie. Rezultatul votului a fost zdrobitor: judecătorul Ariel Lijo a fost respins cu 43 de voturi împotrivă şi 27 pentru, iar avocatul Manuel García-Mansilla cu 51 de voturi împotrivă şi 20 pentru. Decizia Camerei Superioare, fără precedent în democraţia argentiniană, implică o lovitură dură pentru pretenţiile Guvernului şi, de asemenea, un puternic impact instituţional.
Milei nu doar că îi propusese anul trecut pe Lijo şi García-Mansilla, dar, în lipsa acordurilor în Congres, în februarie anul trecut îi desemnase prin decret, încercând să ocolească dezbaterea parlamentară datorită unei atribuţii contestate şi neuzuale a Executivului. De fapt, García-Mansilla a preluat deja funcţia în cel mai înalt tribunal judiciar, iar acum, după votul negativ al Senatului, permanenţa sa şi validitatea acţiunilor sale sunt puse sub semnul întrebării. Lijo, în schimb, nu a putut prelua funcţia deoarece Curtea i-a respins pretenţia de a-şi menţine postul de judecător federal.
Guvernul ultra a pariat totul pe faptul că nu va exista o şedinţă în Senat, deoarece ştia că, dacă se întruneşte cvorumul, eşecul său era garantat datorită confluenţei opoziţiei dure — peronismul — şi a sectoarelor forţelor dialogiste — cum ar fi PRO al fostului preşedinte Mauricio Macri şi centenara Uniune Civică Radicală (UCR). Cvorumul a fost atins la limită, cu 38 din cei 72 de senatori prezenţi. Votul împotrivă al senatorilor PRO a evidenţiat supărarea lui Macri pe Milei, pe care îl acuză că nu răspunde prin fapte sprijinului pe care i l-a acordat întotdeauna în Congresul Argentinei.
Constituţia argentiniană stabileşte că cei cinci judecători ai Curţii sunt numiţi prin acordul Senatului, la propunerea Executivului. În faţa apariţiei a două posturi vacante în tribunal, Milei propusese în martie 2024 numele lui Lijo, un judecător federal controversat care acumulează plângeri pentru proastă conduită şi suspiciuni de corupţie, şi pe García-Mansilla, un avocat ultraconservator şi anti-avort. Dezbaterea parlamentară s-a extins pe tot parcursul anului, fără a ajunge la consensurile necesare pentru a-i aproba cu majoritatea calificată cerută.
În acest context, Milei a luat o decizie care l-a costat scump şi a provocat o respingere largă în rândul senatorilor, care au denunţat o încălcare a atribuţiilor Puterii Legislative. Preşedintele ultra a recurs la o facultate a Executivului pentru a atribui funcţii «în comisie», pe o perioadă limitată, în cazuri de urgenţă şi când Congresul este în vacanţă. A decretat atunci numirea lui García-Mansilla şi Lijo la Curtea Supremă.
Una dintre obiecţiile care au pecetluit înfrângerea guvernului a vizat faptul că Milei a propus doi bărbaţi pentru a integra o Curte formată astăzi din alţi trei bărbaţi. «Mi se pare inadmisibil să susţin o Curte fără femei», a avertizat la începutul şedinţei senatoarea Guadalupe Tagliaferri, de la PRO. Mulţi legislatori şi legislatoare au împărtăşit această perspectivă.
Dar obiecţia centrală s-a îndreptat către decretul prezidenţial care a încercat să ocolească puterea Senatului de a aproba numirile judecătorilor celui mai înalt tribunal. «Dacă permitem acest mecanism, nu vom mai avea judecători, vom avea angajaţi ai Puterii Executive», a semnalat radicalul Martín Lousteau, care a susţinut, la fel ca mulţi alţi senatori, că numirea judecătorilor «în comisie» este neconstituţională. «Congresul trebuie să îşi dea acordul, iar judecătorii trebuie să aibă independenţă, pentru că altfel nu au imparţialitate», a coincis ulterior peronistul José Mayans. «Dacă preşedintele poate pune judecătorii pe care îi doreşte, s-a terminat cu republica», a spus el.
După consumarea înfrângerii, răspunsul Guvernului a fost dublu. Pe plan intern, a responsabilizat-o pe vicepreşedinta Victoria Villarruel, care oficiază ca preşedintă a Senatului, pentru că nu a împiedicat şedinţa. Milei şi Villarruel sunt într-un conflict deschis şi duc o luptă surdă. Vicepreşedinta s-a delimitat de dezbaterea din Cameră şi a susţinut că nu a participat deoarece, cu Milei plecat în Statele Unite, îndeplineşte funcţii executive. Pe plan extern, răspunsul oficial a constat în intensificarea atacului împotriva Congresului. Casa Rosada a difuzat un comunicat în care a repudiat votul senatorilor: «Pentru prima dată în istorie, Senatul Naţiunii a respins propuneri făcute de un preşedinte, din motive pur politice şi nu din considerente de idoneitate, ceea ce evidenţiază încă o dată că această Cameră Superioară este refugiul castei politice».
Din Florida, în timp ce aştepta să se întâlnească cu Donald Trump, Milei a transmis un mesaj pe reţelele sale sociale. «Unde sunt toţi cei care spuneau că aveam un pact de impunitate cu fosta preşedintă dublu condamnată? Îşi vor cere iertare toţi politicienii şi jurnaliştii care au afirmat acea minciună acum că două sectoare ale opoziţiei au PACTAT să respingă cei doi judecători şi proiectul Ficha Limpia în aceeaşi şedinţă? Se pare că pactul era al celor preocupaţi de cauzele lor penale», a semnalat el, cu aluzii la fosta preşedintă Cristina Kirchner şi la refuzul peronismului de a trata, în următoarea şedinţă a Senatului, proiectul care urmăreşte să împiedice persoanele condamnate pentru corupţie să candideze la funcţii elective.
Într-un an marcat de alegerile legislative, care vor începe luna aceasta în unele districte şi se vor desfăşura la nivel naţional în octombrie, rezultatul şedinţei Senatului lasă deschisă întrebarea privind sprijinul politic de care se va bucura Guvernul lui Milei, în special din cauza relaţiei sale tensionate cu PRO şi Macri. Cealaltă întrebare este instituţională şi se concentrează pe situaţia lui García-Mansilla la Curtea Supremă. Guvernul consideră că numirea sa prin decret este valabilă până în noiembrie, în timp ce o mare parte a opoziţiei avertizează că trebuie să se retragă din tribunal după respingerea parlamentară. La câteva minute după votul senatorilor, un judecător a emis o măsură asigurătorie pentru a-i interzice lui García-Mansilla să intervină în cauzele pe care le gestionează Curtea.
