Friedrich Merz, pe 28 martie, în Berlin. DPA via Europa Press (DPA via Europa Press)

Creștin-democrații germani ai lui Friedrich Merz și social-democrații au încheiat miercuri un acord de coaliție care, după luni de tranziție în Berlin, va permite Germaniei să aibă un Guvern funcțional într-un moment critic pentru Europa și lume. Incertitudinea geopolitică și economică globală generată de președintele SUA, Donald Trump, i-a impulsionat pe viitorii parteneri să încheie într-un termen relativ rapid, chiar cu câteva zile mai devreme decât era prevăzut, un contract de coaliție care îi va permite lui Merz să fie investit cancelar la începutul lunii mai.

Conducătorii ambelor formațiuni vor prezenta în această după-amiază, la ora 15:00, detaliile acordului, conform unui comunicat. Mai multe publicații germane au confirmat încheierea cu succes a negocierilor. Membrii Partidului Social-Democrat (SPD) se vor pronunța în următoarele zile asupra textului printr-un vot electronic. Uniunea Creștin-Democrată (CDU) prevede să îl ratifice într-un mini-congres la sfârșitul lunii, deși există o cerere din partea membrilor de bază ca și aceștia să se pronunțe. În cazul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), sora bavareză a CDU, executivul partidului va fi cel care se va pronunța.

Sarcinile pe care le au de îndeplinit creștin-democratul Merz și social-democrații, în a cincea coaliție dintre cele două blocuri de la fondarea Republicii Federale în 1949, sunt enorme. Prima economie a Uniunii Europene, și cea mai populată țară, va suferi ca puține altele de pe urma tarifelor decretate de Trump. De doi ani, țara se află în recesiune, iar noile taxe asupra exporturilor, motorul economiei germane, o pot prelungi.

La aceasta se adaugă teama de a pierde protecția militară a SUA, în timp ce simte amenințarea Rusiei în Est, ceea ce obligă la creșterea cheltuielilor militare. Și toate acestea, cu extrema dreaptă mai puternică ca niciodată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și impresia printre partidele moderate că, dacă coaliția eșuează, formațiunea ultra Alternativa pentru Germania (AfD) va fi cea care va beneficia.

În timpul negocierilor, care au fost demarate după alegerile legislative din 23 februarie, principalele puncte de discuție au fost politica fiscală și migratorie. Creștin-democrații doreau să înăsprească legile de azil și imigrație pentru a reduce numărul de refugiați. Social-democrații cereau o creștere a impozitelor pentru bogați. Un alt punct de fricțiune a fost reintroducerea serviciului militar, care trebuie să redevină obligatoriu, potrivit CDU/CSU, și trebuie să fie voluntar, potrivit SPD.

Odată semnat acordul, CDU/CSU și SPD vor trebui să stabilească împărțirea funcțiilor în noul Guvern. Fiind cancelarul creștin-democratul Merz, vicecancelarul trebuie să fie un social-democrat, previzibil copreședintele SPD, Lars Klingbeil, care ar putea prelua și portofoliul cheie al Finanțelor. CDU și SPD le-ar reveni, respectiv, șase ministere; CSU, trei.

Merz și Klingbeil au fost figurile cheie ale negocierii. Diferiți în aproape tot: Merz, un parlamentar veteran de 69 de ani care, timp de mai bine de un deceniu, a abandonat politica pentru a se îmbogăți în sectorul privat; Klingbeil, un om al aparatului social-democrat de 47 de ani, care face politică de pe vremea studenției. Totul îi desparte, în aparență, dar a existat chimie între ei și de câteva zile ― lucru remarcabil în Germania și revelator al unei bune relații ― se tutuie și nu se tratează cu dumneavoastră.

Negocierile de coaliție au fost marcate, pe de o parte, de adoptarea în Bundestag-ul în funcție a unui plan de îndatorare de până la un trilion de euro pentru a investi în apărare, infrastructură și mediu. Și, pe de altă parte, de apropierea lui Trump de Rusia lui Vladimir Putin și de teama că SUA va abandona Europa. Tarifele ar putea provoca o scădere de 15% a exporturilor către SUA și un risc de recesiune, potrivit Guvernului în funcție al social-democratului Olaf Scholz.

Contextul internațional a dat un sentiment de urgență negociatorilor, conștienți că, în mijlocul turbulențelor actuale, Germania avea nevoie cât mai curând de un guvern și de un cancelar. La inițierea primelor contacte după alegeri, în orice caz, viitorii parteneri și-au fixat deja ca obiectiv încheierea unui acord înainte de Paște, și îl respectă cu scrupulozitate.

CDU/CSU a fost formațiunea cea mai votată la alegerile din 23 februarie, cu 28% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat partidul de extremă dreapta AfD, cu 21%. SPD a ocupat locul al treilea cu 16%.

Merz își va începe mandatul în același timp puternic și slab. Puternic, deoarece dispune de un arsenal financiar extraordinar după reforma constituțională care în februarie a permis îndatorarea și investițiile. Slab, din același motiv. Printre alegătorii CDU și membrii săi, viitorul cancelar este criticat pentru că a încălcat promisiunea electorală de a menține limita constituțională a datoriei, grav slăbită după votul Bundestag-ului din martie. De asemenea, s-a confruntat cu reproșuri, în timpul campaniei, pentru presupusa sa lipsă de experiență în negocierea cu SPD, care avea negociatori mult mai experimentați, și a obținut concesii semnificative având în vedere ponderea sa parlamentară redusă.

Există îngrijorare în partidul lui Merz, în plus, din cauza sondajelor care arată că, dacă s-ar organiza alegeri acum, AfD ar fi la egalitate cu CDU. Eșecul sau succesul noului cancelar se va măsura, în cele din urmă, în funcție de dacă, la alegerile din 2029, extrema dreaptă devine prima forță politică, sau dacă moderații reușesc să reducă sprijinul acesteia și să o slăbească.