
În câteva cuvinte
Un studiu alarmant relevă un deficit grav de medici în centrele de sănătate din Madrid, afectând sute de mii de cetățeni care nu au acces la un medic de familie sau pediatru. Situația s-a înrăutățit, iar sindicatele critică politicile actuale și lipsa de acțiune concretă pentru a remedia criza din sistemul de sănătate publică.
Aproape trei din patru centre de sănătate din Comunitatea Madrid, adică 72,7% din total, se confruntă cu un deficit de medici.
Aproximativ 764.000 de madrileni, reprezentând 11% din populație, nu beneficiază de monitorizare din partea unui medic de familie sau pediatru alocat. 42 de centre de sănătate, dintr-un total de 267, pot fi considerate în stare critică sau prăbușite din cauza lipsei de profesioniști în medicina de familie, iar 81 se află în această situație din cauza lipsei de pediatri. Acesta este tabloul sistemului de sănătate din regiune, conform unui studiu detaliat realizat de sindicatele Amyts și AP Se Mueve, care l-au prezentat luni într-o conferință de presă. Raportul «despre situația reală» a medicilor de familie și a pediatrilor din asistența primară madrilenă se rezumă la lipsa de personal și la supraîncărcarea celui existent, cu cifre alarmante.
Probabilitatea ca un madrilen să meargă la centrul său de sănătate și să constate că medicul său de familie sau pediatrul nu este prezent, nu doar în ziua respectivă, ci permanent, este de aproape unu din zece. Din acele 764.000 de persoane, aproximativ 139.000 sunt copii fără acces la un pediatru fix. Comunitatea Madrid are 3.812 posturi de medici de familie, dar 11% dintre acestea sunt neacoperite, fie pentru că sunt vacante, fie din cauza reducerilor de program care nu au fost acoperite, fie din cauza absențelor de lungă durată (cum ar fi concediile medicale, permisele de maternitate sau paternitate, detașările sau concediile fără plată). În cazul pediatrilor, cu un personal de 963 de specialiști, situația este mai gravă, deoarece 14,5% din toate posturile nu sunt ocupate.
Dintre cele 267 de centre de sănătate din comunitate, doar 73 se pot lăuda că au toate posturile de medicină acoperite, deoarece celelalte 194 (72,7%) au cel puțin o lipsă. «Aceste centre fac o medicină aproape de război», a asigurat Antonio Cabrera, medic la centrul de sănătate Daroca și delegat AP Se Mueve. În mai 2024, Consiliul de Sănătate asigura că în întreaga comunitate existau 22 de centre în stare critică din cauza lipsei de medici – cele care au mai puțin de 80% din personalul acoperit –, dar în septembrie au emis un comunicat în care informau despre reducerea acestei cifre cu 80%: ca prin magie, în patru luni s-a reușit scăderea la doar cinci centre cu această clasificare. Administrația nu a dat nume în niciun moment pentru «a nu stigmatiza», dar au fost întotdeauna bine cunoscute cazurile centrelor precum Abrantes sau Vicente Soldevilla, care ulterior a reușit să iasă din această clasificare datorită efortului a șase medici proaspăt absolvenți.
Cifrele prezentate în raportul AP Se Mueve și Amyts răstoarnă situația. Nu numai că nu s-a îmbunătățit, dar s-a înrăutățit față de mai anul trecut, deoarece acum se calculează că sunt 42 de centre de sănătate critice din cauza lipsei de medici de familie și 81 din cauza absenței pediatrilor. Unele se repetă ca fiind prăbușite în ambele categorii, cum este cazul centrului de sănătate Potes (Villaverde), unde lipsesc trei medici de familie dintr-un personal de 10 și doi din trei pediatri; sau în El Molar, unde lipsesc doi din cinci medici de familie și patru din șapte pediatri.
Sindicatele asigură că consiliul a schimbat «regulile jocului» în ceea ce privește criteriile de clasificare a unui centru de sănătate ca fiind greu de acoperit, care erau cele în care 20% din personal era vacant permanent. Din mai 2024, profesioniștii care ocupau posturi în aceste centre primeau un stimulent financiar, care, de fapt, va înceta să mai fie plătit la sfârșitul lunii aprilie. La mai puțin de un an distanță, administrația a extins marja până la 30% de posturi vacante permanente pentru a declara un centru ca fiind greu de acoperit și, conform raportului, are «o capcană», deoarece exclude absențele de lungă durată de la consultațiile cu un medic titular, indiferent dacă sunt două sau mai multe luni fără a se prezenta. «Acest lucru presupune să faci față fiecărei zile cu cel puțin 30% mai puțin personal, plus absențele previzibile și imprevizibile», se arată în document.
Observatorul a solicitat prin Portalul de Transparență al Comunității Madrid datele privind numărul de ore suplimentare efectuate de medicii madrileni pentru a absorbi cererea de asistență medicală pe parcursul anului 2024. Răspunsul a fost că s-au efectuat 382.569 de ore suplimentare în medicina de familie, ceea ce echivalează cu programul normal de lucru a 272 de medici, și 56.743 de ore în pediatrie, ceea ce ar însemna alți 57 de specialiști. «De la Consiliu se încearcă să se dea impresia că totul merge foarte bine, dar realitatea nu este aceasta. Realitatea este că profesioniștii activi fac munca multor alți colegi», a subliniat Isabel Vázquez, președinta Amyts, în conferința de presă.
Studiul concluzionează că aceste politici de «șmecherie» sau «mascare» a realității nu vor ajuta comunitatea să-și îmbunătățească asistența primară. Printre aceste politici se remarcă un nou model de angajare care este utilizat în anumite locuri din regiune și care constă în «a obliga» profesioniștii să lucreze în diferite centre de sănătate în același timp. «Se acoperă mai multe consultații cu un singur profesionist care lucrează parțial în toate», se arată în document. Conform calculelor lor, sunt 27 de centre de sănătate care împart un medic de familie prin acest model și trei, pediatri.
«Medici există în Comunitatea Madrid, dar ceea ce trebuie realizat este să rămână în asistența primară», adaugă Vázquez. Regiunea are unul dintre cele mai ridicate rapoarte din Spania de medici per locuitori, dar în asistența primară are unul dintre cele mai scăzute: doar 69 la 100.000 de pacienți. O mare parte dintre profesioniști migrează către sectorul privat în căutarea unor condiții de muncă mai bune, dar realitatea pacientului din sistemul public este alta, cea care reiese clar din acest raport. Conform reprezentanților sindicatelor, una dintre soluții este realizarea unei OPE speciale pentru a acoperi posturile vacante și dau ca exemplu cazul Țării Bascilor, unde s-a convocat o OPE extraordinară doar pentru a acoperi centrele de sănătate greu de acoperit. «Eu aș spune că lipsește voința, lipsește o privire spre viitor, pentru că acum există doar o preocupare pentru imaginea care se proiectează», asigură ea.