Curtea Constituțională a lăsat cale liberă Audiencia din Sevilla să chestioneze în fața justiției europene reducerea pedepselor în cazul ERE

Curtea Constituțională a lăsat cale liberă Audiencia din Sevilla să chestioneze în fața justiției europene reducerea pedepselor în cazul ERE. Organul de garanții și-a încheiat miercuri cele două zile de deliberare cu privire la deschiderea unei proceduri inițiate de secțiunea întâi a respectivei Audiencia pentru a ridica în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dacă Curtea Constituțională a inaplicat sau a încălcat principii de bază ale dreptului european. Această încălcare s-ar fi produs ipotetic prin ne-menținerea pedepselor impuse de justiția ordinară în Spania pentru infracțiuni de delapidare.

Într-un scurt comunicat, organul de garanții a explicat că a analizat acest tip de presupuneri fără a lua decizii concrete. Informează astfel că plenul a examinat două cazuri, cel al „chestiunii prejudiciare ridicate de Tribunalul Superior de Justiție din Madrid (TSJM) în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)”, cu privire la un arbitraj, o chestiune care a generat deja îngrijorare în Curtea Constituțională. Și se adaugă că s-a deliberat și asupra „deschiderii procedurii de audiere a părților, înainte de trimiterea chestiunii prejudiciare, de către Audiencia Provincial din Sevilla, cu privire la relația Curții Constituționale cu dreptul european și CJUE”, în acest caz cu referire la sentințele privind ERE-urile din Andaluzia, deși nu sunt menționate explicit.

În orice caz, este clar că reflecția asupra acestui tip de presupuneri și asupra căilor pe care le poate urma Curtea Constituțională în fața lor nu s-a încheiat definitiv. În cazurile ridicate nu se vor pune impedimente. Dar acest lucru nu înseamnă că această poziție va fi menținută întotdeauna și în fața oricărei presupuneri. Comunicatul organului de garanții explică faptul că „reflecția continuă asupra unei teme complexe și în evoluție” și că, „prin urmare, dezbaterea rămâne deschisă, printre preocupările tribunalului”. Curtea Constituțională adaugă în cele din urmă că „nu s-a adoptat nicio decizie”.

Concluzia, poate provizorie, duce la faptul că, de fapt, se lasă cale liberă Audiencia din Sevilla, dar îndoielile persistă în sânul Curții Constituționale. Pentru ca să se ajungă la această situație, au fost deosebit de influente diversele rapoarte ale mai multor juriști ai organului de garanții, la cererea președintelui tribunalului, Cándido Conde-Pumpido, și a unor magistrați, atât din sectorul progresist, cât și din blocul conservator. Numitorul comun al acestor avize este că nu trebuia împiedicată inițiativa Audiencia din Sevilla, deși nu există unanimitate de criterii cu privire la posibilitatea ca justiția europeană să poată modifica deciziile unei Curți Constituționale naționale atunci când interpretează și aplică o Constituție națională, care are propriile specificități.

De fapt, chiar și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost prudentă în fața acestui tip de situații. Pentru partizanii închiderii drumului către Audiencia din Sevilla, în concluzie, este mai bine să lăsăm ca problema să fie ridicată în fața justiției europene pentru a obține un rezultat clarificator, și ca acesta să fie de inadmisibilitate a chestiunii prejudiciare, sau de respingere a abordărilor sale, dacă la început este admisă spre examinare, dar apoi respinsă când se analizează fondul problemei. Acest fond constă în dacă Audiencia din Sevilla a încălcat drepturile fundamentale ale condamnaților în cazul ERE atunci când i-a considerat autori ai unei infracțiuni de delapidare sau abuz în serviciu fără a recunoaște că a fost lezat dreptul lor la principiul legalității penale. Acest principiu, stabilit la articolul 25.1 din Constituție, cere ca tipificarea infracțiunii și stabilirea pedepsei să se facă prin normă legală. Preceptul citat stabilește că „nimeni nu poate fi condamnat sau sancționat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul producerii, nu constituie infracțiune, contravenție sau încălcare administrativă, conform legislației în vigoare la acel moment”.

Sentințele Curții Constituționale în cazul ERE au redus sau, de fapt, au dezactivat pedepsele impuse la momentul respectiv de Audiencia din Sevilla în aplicarea acestui principiu. Aceste decizii au apreciat că bugetele Andaluziei care au facilitat frauda ERE nu au fost atacate pentru presupusa neconstituționalitate, astfel încât era permis să se prezume legalitatea lor, ceea ce ar proteja acțiunile celor care au acționat sub această prezumție. Pe de altă parte, când Curtea Supremă a confirmat pedepsele impuse de Audiencia din Sevilla, a făcut-o cu votul împotrivă al magistraților Ana Ferrer și Susana Polo. Ambele au susținut că „în sentința atacată se face un salt surprinzător și semnificativ în gol la momentul atribuirii inculpaților din afara Consiliului de Ocupare a Forței de Muncă un dol eventual cu privire la un rezultat fraudulos produs de terți”, care ulterior au deturnat fonduri destinate unui scop legal.

În schimb, sentințele Curții Constituționale care au revizuit criteriile Audiencia din Sevilla au avut voturile discordante ale celor cinci magistrați din sectorul conservator al tribunalului. Acești magistrați —Enrique Arnaldo, Concepción Espejel, César Tolosa, José Mario Macías și Ricardo Enríquez— au coincis în voturile lor respective, în esență, că s-a generat un „spațiu de impunitate” în fața anumitor infracțiuni, contestând teza că nu se poate comite o infracțiune atunci când se aplică un buget aprobat de un Parlament, în acest caz cel al Andaluziei. Aceasta este, în esență, problema cu care se va confrunta Curtea de Justiție a UE dacă decide să admită spre examinare chestiunea prejudicială pe care o poate expune Audiencia din Sevilla odată ce a obținut undă verde de la Curtea Constituțională, cu excepția cazului în care se reprogramează continuitatea procedurii, ipoteză care, în principiu, nu este de așteptat, având în vedere pașii deja făcuți pentru a apela la justiția europeană.