
În câteva cuvinte
Curtea Constituțională a Spaniei a admis spre analiză contestația depusă de Isabel Díaz Ayuso, președinta Comunității Madrid, împotriva decretului-lege privind repartizarea minorilor migranți. Decizia a stârnit reacții diverse, accentuând tensiunile politice legate de gestionarea fluxurilor migratorii în Spania.
Curtea Constituțională a Spaniei a admis spre examinare contestația depusă de președinta Comunității Madrid
Curtea Constituțională a Spaniei a admis spre examinare contestația depusă de președinta Comunității Madrid, Isabel Díaz Ayuso, împotriva decretului-lege privind repartizarea minorilor migranți, convenit între Guvern și Junts. Contestarea acestei norme se bazează pe teza că criteriile de repartizare și distribuție convenite ar putea încălca articolele 81.1 și 86.1 din Constituție, în măsura în care «reglementează conținutul esențial al dreptului fundamental al persoanelor minore străine neînsoțite la libera circulație și alegere a reședinței pe teritoriul național».
Executivul Comunității Madrid a informat pe 26 martie despre decizia sa de a depune o contestație de neconstituționalitate împotriva decretului-lege, având în vedere termenii acordului dintre Guvern și Junts. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Guvernului madrilen, Miguel Ángel García, a explicat într-o conferință de presă că Comunitatea nu va mai «tolera» o repartizare «discreționară» precum cea convenită, al cărei «unic scop» – a adăugat el – era «obținerea celor șapte voturi (ale Junts în Congres) pentru a se menține la Moncloa». În consecință, de la președinția Comunității s-au dat instrucțiuni Avocatului General autonom să conteste decretul-lege, a cărui finalitate esențială este relocarea a 4.400 de minori migranți sosiți în Insulele Canare și Ceuta.
Din acest total de minori care trebuie să fie primiți de comunitățile autonome, Madridului i-ar reveni între 700 și 800, cifră față de care Guvernul Comunității a manifestat obiecții, considerând că centrele care ar putea fi utilizate pentru această funcție sunt «suprasaturate». Avocatura Comunității a indicat că decretul-lege «este contrar principiului solidarității și loialității între administrații» și că repartizarea minorilor primiți «nu are justificare și s-a realizat fără consultarea comunităților autonome».
Contestația împotriva decretului-lege prin care au fost aprobate «măsuri urgente pentru garantarea interesului superior al copilului și adolescentului în situații de contingență migratorie extraordinară» a fost contestată în cele din urmă de Comunitatea madrilenă, adăugând la primele sale alegații că este o normă contrară regimului de distribuire a competențelor între Stat și comunitățile autonome, principiilor constituționale de autonomie și solidaritate între teritorii și celui de interdicție a arbitrarietății puterilor publice, precum și celor de loialitate instituțională și autonomie financiară.
După anunțarea depunerii contestației cu aceste argumente, purtătoarea de cuvânt a PSOE în Adunarea din Madrid, Mar Espinar, a criticat faptul că președinta madrilenă s-a «dezlipit» de declarațiile sale anterioare, în care afirmase că «va respecta legea» în materie de relocare a minorilor migranți. Espinar a spus că «Ayuso nu are cuvânt, iar tonul declarațiilor sale are din ce în ce mai multe tente rasiste». De asemenea, a afirmat că respingerea de către președinta madrilenă a decretului-lege citat este contradictorie cu acțiunile anterioare ale Comunității Madrid, deoarece președinta sa nu a avut la momentul respectiv «nicio problemă în a primi ucraineni».
În aceleași date, președintele Insulelor Canare, Fernando Clavijo, și-a exprimat la rândul său convingerea că norma contestată este conformă cu Constituția. Clavijo – al cărui Guvern este format din Coaliția Canarelor și PP – a apărat în orice caz legitimitatea acțiunii în fața instanțelor de către orice comunitate care considera că competențele și interesele sale sunt compromise în mod injust.