Plenul Curții Constituționale dezbate contestarea sentințelor în cazul ERE

Plenul Curții Constituționale a abordat marți prima dezbatere despre încercarea Curții din Sevilla de a contesta la justiția europeană sentințele pronunțate de Curtea Constituțională în cazul ERE din Andaluzia. În aceste sentințe au fost anulate sau dezactivate condamnările pentru delapidare impuse de Tribunalul Suprem, cu voturile împotriva a doi dintre cei cinci magistrați care compuneau acel tribunal.

Plenul Curții Constituționale nu a luat decizii marți, dar a devenit clar că sectorul progresist se opune acestei inițiative a Curții din Sevilla și dorește să se studieze cum să se împiedice acest organ judiciar să recurgă la justiția europeană.

Acest grup progresist, majoritar în tribunal, consideră că Legea Organică a Curții Constituționale stabilește cu claritate că poate fi anulată orice rezoluție contrară sentințelor sale. Astfel, cu rezerva a ceea ce se va decide în continuarea dezbaterii începute, este favorabil aplicării articolelor 4 și 92 din această normă pentru a evita ca procedura deschisă să ajungă să fie pusă formal în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Sectorul progresist estimează că inițiativa Curții din Sevilla “reprezintă o încercare de a schimba modelul constituțional spaniol” privind primatul rezoluțiilor tribunalului de garanții.

Alte aspecte similare

Chestiunea a fost tratată luni în Sala I a Curții Constituționale, în legătură cu o altă chestiune similară, promovată de Tribunalul Superior de Justiție din Madrid, privind arbitraje. Acest tribunal a ridicat deja o chestiune prejudicială la justiția europeană, contestând astfel rezoluțiile Curții Constituționale.

În ceea ce privește cazul ERE, scopul inițial a fost de a încredința un raport unui grup de juriști ai Curții Constituționale, așa cum s-a făcut în cazul recursurilor împotriva legii amnistiei, deși nu s-a cerut încă acest raport până când nu se analizează în prealabil decizia pronunțată săptămâna trecută de Secțiunea I a Curții din Sevilla, care inițiază procedura.

Opinia sectorului conservator

Magistrații blocului conservator, la rândul lor, și-au expus în linii generale în plen opinia favorabilă permiterii introducerii chestiunii prejudiciare pe care Curtea din Sevilla intenționează să o aducă în fața Tribunalului din Luxemburg.

Patru dintre membrii acestui grup făceau deja parte din Curtea Constituțională când acest tribunal a pronunțat sentințele în cazul ERE, între iunie și iulie anul trecut. Toți au formulat la vremea respectivă voturi separate împotriva deciziilor care au fost aprobate. Al cincilea component al grupului, José Mario Macías, nu a intervenit atunci. S-a alăturat organului de garanții în ianuarie trecut.

Articolul 4.1 și 92

Primul dintre articolele legii Curții Constituționale care ar permite închiderea drumului inițiativei Curții din Sevilla este 4.1, care prevede că organul de garanții “va delimita domeniul de aplicare al jurisdicției sale și va adopta toate măsurile necesare pentru a o păstra, inclusiv declararea nulității actelor sau rezoluțiilor care o diminuează”.

În secțiunea a doua, aceeași normă prevede că “rezoluțiile Curții Constituționale nu pot fi judecate de niciun organ jurisdicțional al statului”. În opinia majorității progresiste a acestei instituții, procedura deschisă de Curtea din Sevilla încalcă această prevedere.

Articolul 92 din aceeași lege, modificat de Guvernul Mariano Rajoy în 2015, prevede la rândul său că Curtea Constituțională “va veghea la respectarea efectivă a rezoluțiilor sale” și că poate “declara nulitatea oricăror rezoluții care contravin celor luate în exercitarea jurisdicției sale, cu ocazia executării acestora, după audierea Ministerului Fiscal și a organului care le-a pronunțat”.

De aici, în parte, s-a cerut Curții din Sevilla decizia pe care a pronunțat-o, deoarece înainte de a o anula, va trebui să cunoască în profunzime argumentele sale.

În Curtea Constituțională există de la început o stare de rău profundă pentru faptul că a trebuit să i se ceară Curții respective rezoluția sa, înțelegându-se că ar fi trebuit să o trimită fără a fi necesar să i se solicite. Guvernul PP a modificat acest articol 92 pentru a consolida competențele Curții Constituționale în fața situațiilor care au fost generate cu inițiativele procés în ceea ce privește nerespectarea rezoluțiilor tribunalului. PSOE s-a opus atunci acestei revizuiri a legii organice a tribunalului și a anunțat un recurs de neconstituționalitate care nu a mai fost prezentat.

Exemple din cazul ERE

Printre numeroasele avataruri pe care le-a cunoscut cazul ERE, merită menționat faptul că instructorul procesului în Suprem, Alberto Jorge Barreiro, a exclus delapidarea într-una dintre deciziile sale, afirmând că nu există “indicii că [Manuel] Chaves, [Gaspar] Zarrías și [José Antonio] Griñán au intervenit direct” în livrările de fonduri publice, “nici că știau că se dispune de fondurile publice pentru ajutoare destinate profitului ilicit al unor terțe persoane”.

După procesul Supremului, magistratele Ana Ferrer și Susana Polo au prezentat un vot disident la sentința de condamnare în care au respins faptul că Griñán și alți patru inculpați au comis delapidare.

Profesorul de Drept Penal Gonzalo Quintero Olivares a scris că “sentințele Curții Provinciale din Sevilla și ale Supremului ‘inventează’ un fel de ‘act administrativ bugetar’ (concept juridic inexistent) pe care apoi îl transformă în ‘act prevaricator’, totul clar în afara dreptului penal, încălcând flagrant principiul legalității (…)”.

Și despre delapidare, a explicat că Curtea Provincială și Supremul “introduc un alt argument lipsit de bază juridică: Ministerul Economiei și Finanțelor [pe care l-a condus Griñán] avea datoria de a controla celelalte ministere și modul în care își executau propriile rubrici bugetare. Această datorie, desigur, nu există, deoarece ministerul menționat nu este un “organ de control”, și astfel recunoaște sentința”.

Posibile încălcări ale dreptului european

Dar Curtea din Sevilla înțelege că sentința poate încălca reglementările europene împotriva corupției.

Surse juridice consultate de Джерело новини adaugă acum că nu există nici o prevedere a Tratatului Uniunii Europene care să autorizeze organele jurisdicției ordinare să nesocotească sentințele Curții Constituționale respective.

“În jurisprudență s-au înregistrat doar în unele cazuri extreme de încălcare directă a dreptului european în materii care afectează interesele economice ale UE, cum ar fi TVA. Dar sunt cazuri inaplicabile în această procedură în care dreptul european nu este citat în nici una dintre sentințe și fondurile utilizate pentru ajutoare sunt exclusiv ale Junta de Andalucía”.