În câteva cuvinte
Curtea Supremă a SUA analizează legalitatea finanțării publice a școlilor charter catolice, o chestiune controversată care implică separarea Bisericii de Stat și dreptul la libertate religioasă. Decizia finală ar putea avea un impact semnificativ asupra sistemului educațional din Statele Unite.
Tradiția americană și separarea Bisericii de Stat
Tradiția americană stipulează că ar trebui să existe un «zid de separare între Biserică și Stat», conform expresiei din 1802 a președintelui Thomas Jefferson. Actuala majoritate conservatoare a Curții Supreme a deschis câteva fisuri în acest zid în ultimii ani judiciari, în special în materie de educație. Acum, însă, trebuie să decidă dacă va deschide o breșă, permițând pentru prima dată finanțarea unei școli charter catolice în statul Oklahoma, ceea ce ar crea un precedent pentru întreaga țară. Avocatul care reprezintă Administrația Trump susține permiterea învățământului religios charter, iar majoritatea Înaltei Curți pare să simpatizeze cu această idee.
Curtea Supremă are șase judecători conservatori și trei progresiști, dar judecătoarea Amy Coney Barrett, profund religioasă, se abține în acest caz fără a oferi o explicație, probabil din cauza unui conflict de interese sau a apropierii personale de reclamanți. Acest lucru reduce marja majorității. Cele trei judecătoare progresiste au precizat în cadrul audierii orale a cazului de miercuri că se opun alocării de fonduri publice pentru susținerea școlilor religioase. Patru judecători conservatori au dat de înțeles clar că susțin ideea. Decizia, prin urmare, rămâne în mâinile președintelui Curții Supreme, John Roberts, relativ moderat în cadrul grupului conservator, al cărui vot poate înclina balanța justiției. Deși nu a oferit dovezi concludente cu privire la poziția sa în audierea de miercuri, Roberts a părut să se alinieze cu restul magistraților conservatori. Dacă în final există o egalitate de patru voturi, decizia statală s-ar menține.
În cazul St. Isidore of Seville contra Drummond, unul dintre cele mai importante ale cursului judiciar, judecătorii analizează cererea unei școli catolice care aspiră să își desfășoare cursurile la distanță și să ofere educație gratuită finanțată de statul Oklahoma. Autoritățile educaționale au dat undă verde cererii sale, dar Curtea Supremă statală a anulat aprobarea centrului în virtutea acelei separări dintre Biserică și Stat, la cererea procurorului general statal, republicanul Gentner Drummond. Promotorii școlii au făcut recurs, iar Curtea Supremă a acceptat să studieze cazul. Un grup conservator puternic, Alliance Defending Freedom, reprezintă școala.
Recursurile la Curtea Supremă a Statelor Unite sunt formulate sub formă de întrebări. Prima care se pune în acest caz este dacă opțiunile academice și pedagogice ale unei școli de proprietate și gestionare privată constituie o acțiune statală prin simplul fapt că a contractat cu Statul pentru a oferi o opțiune educațională gratuită elevilor interesați. Acest lucru echivalează cu a discerne dacă natura școlii este publică sau privată. Școlile charter sunt considerate publice în Oklahoma și în celelalte 45 de state (plus Districtul Columbia) unde operează. Sunt gratuite și deschise tuturor, primesc finanțare statală, respectă legile împotriva discriminării și se supun supravegherii planurilor de învățământ și a testelor. În același timp, sunt gestionate de consilii independente care nu fac parte din sistemele școlare publice locale. Dacă școlile charter sunt considerate publice, faptul că învățământul lor este religios pare să nu se încadreze în Constituție.
Atât avocatul care reprezintă Guvernul federal, John Sauer, care anterior a fost avocat personal al lui Donald Trump, cât și reclamanții au afirmat caracterul privat al școlii charter, chiar dacă se supune normelor și supravegherii statale. Magistrații conservatori au părut să fie de acord. Cu aceasta, a doua întrebare adresată Curții Supreme este dacă un stat încalcă clauza de libertate de cult prin excluderea școlilor religioase de gestionare privată din programul de învățământ charter statal doar pentru că sunt religioase.
«Discriminare flagrantă»
Judecătorul Brett Kavanaugh a fost unul dintre cei care și-a exprimat cel mai clar poziția, subliniind că excluderea unei școli catolice din programul de școli charter «pare o discriminare flagrantă împotriva religiei». «Cazurile noastre au fost foarte clare», a spus el, referindu-se la unele precedente ale supermajorității conservatoare, «nu se pot trata persoanele religioase, instituțiile religioase și discursul religios ca fiind de mâna a doua în Statele Unite». Școlile religioase, a argumentat el, «nu cer un tratament special». «Nu cer favoritism. Cer doar să nu fie tratate mai rău pentru că sunt religioase», a conchis el.
Detractorii învățământului charter religios susținut cu bani publici nu doar argumentează că încalcă separarea dintre Biserică și Stat, ci adaugă că ar putea reduce fondurile școlilor publice tradiționale și ar duce la discriminarea minorităților religioase, a necredincioșilor și a studenților LGTBI+.
Manifestanți în favoarea învățământului religios charter, miercuri, în fața Curții Supreme, la Washington. JIM LO SCALZO (EFE)
Gregory Garre, în reprezentarea procurorului general al statului Oklahoma, a afirmat că permiterea școlilor charter religioase ar crea «incertitudine, confuzie și tulburări», în parte pentru că multe state nu ar dori să finanțeze religia și ar putea încerca să își reformeze legile privind învățământul charter. O hotărâre în favoarea școlii catolice ar avea «un efect drastic». «Acest lucru ar duce la norma surprinzătoare că statele nu doar pot, ci trebuie să finanțeze și să creeze școli publice religioase», a argumentat Garre, calificând o astfel de idee drept «o schimbare radicală față de precedentele tradiționale ale acestei instanțe». Judecătoarele progresiste și-au exprimat clar sprijinul pentru această poziție.
Decizia finală va depinde de Roberts. La un moment dat, el a recunoscut că instanța a hotărât anterior că statele «nu pot exclude participanții religioși» din programele lor, cum ar fi cele de caritate, ceea ce părea să sprijine școala St. Isidore. Cu toate acestea, el a afirmat, de asemenea, că implicarea statului în acest caz este «mult mai amplă» decât în cele anterioare, lăsând criteriul său final în aer. Sentința se va pronunța, probabil, la sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, la încheierea cursului judiciar.
